|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frumos poem, clipa crudă învăluită în mister....
Deoarece poemul tău este însoțit de o imagine, îl poți încadra la haiga (ga = pictură). Urmașul lui Basho în haiku, Yosa Buson (1715-1783), care a fost pictor, a scris poezia lăsând în stihurile sale urmele celui care a văzut spectacolul naturii cu ochii mânuitorului de pensulă și culoare.
|
|
|
|
Postat
de catre
Magdalena Dale la data de
2006-05-29 14:31:51 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Andrei, ma bucur sa constat ca ai devenit un impatimit al genului; placut haiku. ce ma "un pic asa" e acel "tanar"; poate gresesc, eu l-as schimba in:
"Picături grele
Lucesc pe firul ierbii -
Se luminează"
~Numai bine!~ |
|
|
|
Postat
de catre
Horia Ivascan la data de
2006-05-29 09:50:55 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multumesc pentru aprecieri... Am incercat sa surprind un moment simplu, care insa spune mult tocmai prin aceasta simplitate...
Ma bucur ca am reusit sa fac asta intr-o oarecare masura...
Cu stima
Petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-05-28 20:09:46 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E într-adevăr în spiritul haiku. Surprinde cu simplitate, fără să trădeze emoția, lasă cititorul să vadă singur. Să se oprească în fața faptului și să-i pătrundă singur esența. Cuvintele nu spun, aruncă doar cîteva tușe - mute.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-05-28 19:54:46 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Au, de când e chicioasă până și natura?
Minunată fotografie, haiku reușit!
După ce mă reculeg poate scot și eu trei rânduri din buzunar, merită...:)
|
|
|
|
Postat
de catre
Sha Mana la data de
2006-05-27 22:50:02 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multumesc de parere...
Poate ca tabloul este un pic "comun"...
A fost insa cel care mi-a placut, si care cred in continuare ca se potriveste cu versurile...
Cu stima
Petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-05-27 20:16:34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Este un haiku izbutit...plin de nostalgii...!
tabloul insa este chicios...atila |
|
|
|
Postat
de catre
Atila Racz la data de
2006-05-27 20:14:13 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120079 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|