|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fundamentele teoriilor relativității |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Ce este Teoria relativității?
Ce legături are Teoria relativității cu spațiul și timpul?
Ce va putea aduce această teorie pentru pământeni?
Mecanica clasică, fundamentată și dezvoltată de Isac Newton, consideră că timpii, distanțele, masele, energiile și cantitățile de mișcare ale unui eveniment, măsurate de doi observatori, situați în sisteme referențiale diferite, aflate în mișcare unul față de celălalt, au aceleași valori și se supun acelorași legi fizice. In filozofia bazată pe mecanica clasică, distanțele și timpii sunt categorii filozofice imuabile, indiferent de sistemele referențiale inerțiale de unde sunt observate și măsurate.
Trecerea de la un sistem de referință în alt sistem de referință, aflat în mișcare față de primul, se face, în mecanica clasică, prin intermediul relațiilor matematice, cunscute sub numele de transformările lui Galilei.
Apariția și dezvoltarea teoriei electromagnetismului, a condus la deducerea, de către Maxwell, a ecuațiilor matematice diferențiale, care-i poartă numele, a căror rezolvare determină caracteristicile de bază ale propagării undelor electromagnetice în timp și in spațiu. Einstein a observat că transformările matematice ale lui Galilei, nu mai sunt valabile pentru propagarea în timp și în spațiu a undelor electromagnetice, la trecerea dintr-un sistem referențial inerțial în altul, aflat în mișcare fată de primul. Pentru a putea compatibiliza legile electromagnetismului cu mecanica clasică, Einstein a postulat că viteza undelor electromagnetice, deci și a luminii, măsurată de doi observatori, aflați în sisteme referențiale inerțiale diferite este aceeași. Acest postulat revoluționar pentru fizică a și fost verificat experimental prin măsurarea vitezei propagării luminii în sensul mișcării de rotație si în sensul invers mișcării de rotație ale pămantului, obținându-se aceeași valoare (300.000 km/s).
Acest postulat, verificat și în practică, l-a determinat, pe Einstein, să reformuleze, in 1905, toate conceptele fundamentale ale fizicii: timpii, distanțele, masele, energiile și cantitățile de mișcare ale obiectelor aflate în mișcare, în revoluționara teorie a relativității restrânse. Conform Teoriei relativității restrânse, obiectele aflate în mișcare devin mai grele pe direcția de mișcare și deci mai dense, iar timpul se scurge mai lent pe ceasurile aflate în miscare, adică timpul se dilată.
In această teorie o cantitate de mișcare este asociată vitezei luminii, viteza luminii devenid astfel limita vitezei in univers, atât pentru obiecte cât și pentru informații. Masa si energia devin, astfel, echivalente, după celebra ecuație a lui Einstein, E=m*c*c, unde m este masa, c viteza luminii iar E energia unui obiect aflat în mișcare cu viteza luminii. Această echivalență trebuie înțeleasă în sensul transformării masei în energie și a energiei în masă. Dupa teoria relativitații restrânse, două evenimente care par simultane unui observator dintr-un anumit sistem referențial, apar că se desfășoară în momente diferite de timp, unui alt observator, aflat într-un alt sistem referențial care se deplasează cu o anumită viteză în raport cu primul.
Matematic, teoria relativității restrânse este descrisă de transformările Einstein-Lorentz. O limită importantă a relativității restrânse este determinată de neglijarea efectelor câmpurilor gravitaționale asupra obiectelor aflate în mișcare într-un sistem referențial inerțial, care se deplasează cu o anumită viteză față de un altul.
Teoria relativității generalizate, formulată în 1916 de Einstein, introduce in teoria miscării obiectelor, influența inevitabilă a câmpurilor gravitaționale, neluate în seamă până atunci în fizică. Teoria relativității generalizate are ca postulat de bază faptul că în prezenta masei și energiei are loc curbarea spațiului, curbare care influentează traiectoria obiectelor aflate în mișcare, inclusiv a undelor electromagnetice, în consecință, și a luminii. Acest postulat a fost verificat experimental prin observarea curbării traiectoriei luminii în apropierea "găurilor negre" din Univers. Reamintesc că o "gaură neagră" este o concentrare imensă de masă, a cărei gravitație tinde la infinit. Nicio gaură neagră nu poate fi văzută, deoarece absoarbe totul din jur, masă și energie, fără să mai emită masă sau energie spre exterior.
Ca o consecință, realizarea deformării spațiului, prin curbare gravitațională, ar putea fi cheia călătoriei spațiale spre locuri aflate la mii de ani lumină, sau de ce nu, în trecut și în viitor.
Teoria relativității generalizate este de fapt o teorie geometrică care utilizează formule și relații matematice ale geometriei diferențiale și ale tensorilor și poate fi folosită pentru conceperea unor modele matematice ale creearii și expansiunii Universului și, de ce nu, pentru călătorii în spațiu, la mii de ani lumină, sau în timpul trecut sau viitor.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păi e normal să nu vrei să răspunzi! Că n-ai avea ce, ființă extraordinară!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-24 14:30:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Peia, n-am de gînd să-ți mai răspund flecărelilor;obișnuiește-te cu gîndul!
p.s.bag seamă, că încălcași și tu(a cîta oară?!) regulamentul! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 13:50:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu te-am văzut deloc protestând față de postările rădulesciene, de nuanță haștagistă, Zegheșane, care nu aveau nici în clin, nică în mânecuță cu literatura. Sau ți se trezește simțul "gnoseologico-literaturnic" numai la momente speciale?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-24 13:35:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mihail Buricea ai încălcat regulamentul, informează-l, asta pe dl.Corbu, informatorule! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 12:30:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
flecăreală inutilă;ceea ce voiam să arăt era că textul e unul cu hibe din p.d.v. informațional,care n-aduce nimic îîn plus față de ceea ce poți afla într-un manual de fizică de liceu și că contribuția autorului este nulă.de unde concluzia că nu-i un text literar în sens larg, să zicem gnoseologic și că nu ar fi trebuit publicat pe un text literar. |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 11:08:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păi? Vezi că știi?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:55:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mai mult ne explici tu, că ești mai deștept. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:53:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mai mult, tăticu. Asta este explicat și sus, de către dom Buricea.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:52:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
povestea semnelor e că masa și energia sunt cam totuna. două forme de existență ale materiei. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:51:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vai!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:51:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iar nu te-ai prins. oi fi eu prea sibilinic.
|
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:49:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă nu, așteptați pisoadele umrătoare ale Cuanticii. Voi încerca, în explicații cât mai simple și în expresii cât mai abordabile, să povestesc aceste lucruri - da, să povestesc, să mă înclin oleacă și spre literatură.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:47:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ne vârârăm la găuri negre acu! Nu. Explicația relației dintre cei trei termeni ai egalității. Care e?, că e simplu. Povestea semnelor.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:44:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
a, și despre anumite curburi ale liniilor de câmp din apropierea lor. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:37:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pot vorbi despre atracția găurilor negre. nimeni nu scapă de găurile negre. restul mă depășește. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:36:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Rădulescule, văd că fratili tău siamez a amuțit când i-am cerut să dea o explicație acestor trei semne puse în relație: E= mc2!
Văd că veniși și tu, țanțoș, să te dai rotund. Zi-ne și nouă acilea ce vor să spună cele trei semne. În afara explicație dlui Buricea, care e, ca să zic așa, standard. Analizează, cum ar veni, implicațiile formulei lu herr Einstein, mai pe-nțeles.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 22:55:35 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ok, multumesc ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:48:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
corectează "creerii" și ne-mpăcăm. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:46:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Apreciez ce ai scris, poate fi un inceput de reconciliere !
|
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:34:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
așa o fi, că prea zici cu foc. o să-ți dau o steluță. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:31:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
N-ai inteles ca un individ, indiferent de valoarea sa, daca are un caracter mizerabil ca al tau este detetestat !
Provoici, prin interventiile tale cu rea credinta, scarba ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:15:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
zău? |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:09:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Bai stefanescule, regulamentul nu-ti mai permite sa te adresezi cu nea. Tot magar ramai, mi-e scarba de prezenta si interventia ta aiurea ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:03:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
profesore nea Buricea, după ce-ai să calculezi viteza luminii prin țuică, vezi aici "m este masa, c viteza luminii iar E energia unui obiect aflat în mișcare cu viteza luminii" - fals, nu contează dacă obiectul se mișcă sau nu. mai vezi "l-a determinat, pe Einstein", "creerii", etc. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 21:59:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Singurul lucru care i se poate reproșa expunerii dlui Buricea este păstrarea limbajului de strictă specialitate. Astfel că pentru cel care deja cunosc cum stau lucrurile, nu e o noutate. Esențial este ca anume acei aflați cumva în afara fenomenului să poată pricepe câte ceva. Ori, în cazul ăsta, trebuie să încerci a transla discursul în zona expunerii simplificate, să faci din asta o poveste, cât de cât digerabilă.
Pe cât posibil.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 21:24:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cât privește valoare exactă, exactă a vitezei luminii, nici ca tine nu e, fraiere, că trebuie să precizezi că atâta e în vid. Altfel, ea diferă, funcție de mediul prin care se propagă. Deasemenea, că variază cu un grad de aproximare de 10 la minus 14, funcție de lungimile de undă ale diferitelor culori componente. Dacă ai habar cum vine asta. Așa că se obișnuiește, prin aproximare, să se rotunjească la 300 000 km/s, pentru că nu e o mare eroare, și-i ușor de memorat. Numai niște pedanți, care vor să-și afișeze deșteptăciunea găunoasă, reproduce valoare asta.
Dar dacă tot te dai savant, ia zi-mi și mie cum e cu spectrul luminii și de unde până unde se întinde. care-i diferența dintre corpul complet alb și cel complet negru? Și ca o chestie implicită, câte nuanțe de culori sunt?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 21:11:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E=m*c*c este, domnule Recheșan, același lucru cu E = m x c2 Dacă citim, evident, C2ca fiind c la pătrat. Însă modul de scriere propus de către dumneavoastră poate genera confuzie c2 putând fi înțeles ca doi ori c În timp ce modul de scriere propus de domnul Buricea nu poate genera nicio confuzie.
Este uzuală exprimarea viteza luminii este de 300.000 km/s Pentru un articol de popularizare cum este acesta ar fi excesiv să fie menționată valoarea exactă a vitezei luminei.
Scrierea propusă de dumneavoastră (R a b − 1 2 R g a b = κ T a b)poate produce confuzii. Din păcate spațiul europeic nu permite scrierea cu indici, puteri, etc. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2018-03-23 21:06:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Lasati-l domnul Peia, se crede stiitor si in aceste domenii la care mintea lui nu este in stare sa inteleaga nimic.
Cauta nod in papura. Habar nu are ca
E=m*c*c este acelasi lucru cu masa inmultita cu viteza luminii la patrat.
E bolnav acest postac !
|
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 20:59:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De ce, măi deșteptule? Tu cum ai scri-o? Ca aici?
Ca să copiezi niște formule de pe ici, de pe colo, păpoate oric efraier. Da ia să-mi explici tu, în intrepretarea ei profundă, ce spune această lege, dacă tot faci pe tine ca un savant de circ.
Hai, să te-aud...!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 20:51:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Si daca tot ai pomenit de cimpul gravitational, puteai sa amintesti si de ecuațiile (de câmp ale) lui Einstein:
R a b − 1 2 R g a b = κ T a b . |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:40:22 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iar valoarea exacta de avitezei de propagare a luminii in vid, este de fix 299 792 458 m/s, domn doctor in stiintele calculatoarelor! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:35:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E = m x c2 !!! ce naiba, nea buricea esti ditamai proful de stiintele calculatorului si nu stii sa scrii ocrect cea mai celebra formula matematica! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:32:17 |
|
|