FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Creație și evaluare
Text postat de Emanuel Cristescu
Filtrele analizării și valorizării unei creații literare ar trebui să fie bazate criterii. De natură subiectivă și obiectivă.

Criteriile de natură subiectivă vizează gusturile individuale ale lectorului. Înscrise sau nu percepției colective asupra tipului de operă avut în vedere și, desigur, ținând seama de tipul lectorului. Adică de nivelul său de pregătire. Care poate merge de la ingenuitate până la superspecializare. Un rol important în cadrul acestei faze al are intuiția care are ca fundament structura lăuntrică a cititorului evaluator, experiența și manifestările sale. O influență determinantă poate avea, în această direcție, apartenența autorului la un anumit set de valori filosofice, sociale, politice și comportamentale. Din păcate, de multe ori, prevalează empatizarea sau nu a subiectului evaluator cu obiectul ori subiectul evaluat. Se poate ajunge la situația ca o creație valoroasă să fie respinsă pentru că autorul a avut sau are simpatii cu o anumită situație doctrinară. Situație care nu convine evaluatorului.

Criteriile obiective vizează partea care ține de raționalitatea evaluării. Și care are în vedere aspecte care țin de originalitate, ideatică, structură, plan, stil, forme și metode de realizare, trimiteri culturale, validitate artistcă. Și multe altele. Dacă zona subiectivității, la limită, poate invoca celebrul dicton, ”De gustibus et coloribus nin disputandum” partea obiectivă utilizează argumentația. Ca metodologie de asumare a unor aserțiuni fundamentate pe conținutul și structura creației în raport cu stadiul cunoscut al literaturii, cu modelele și curentele acceptate atât de zona elitistă a spațiului socio cultural cât și cu zona obișnuită. Adică a cititorilor obișnuiți. Respectiv, marea masă a acestora.

O problemă importantă în acest domeniu o constituie primordialitatea criteriilor. Adică, mai întâi acționează intuitivul și apoi raționalitatea ori în baza raționalului se declanșează intuitivul? Presupun că un mixaj cu ponderi variabile ale acestor criterii ar particulariza fiecare lector.

Indiferent de pregătirea autorului, de modul de manifestare a criteriilor, în raport cu o creație, finalitatea poate fi o concluzie mai mult ori mai puțin tranșantă. Care poate plasa creația pe o scală în care extremele ar fi: capodoperă-creație absolut nevaloroasă.

O eroare care se face adesea constă în evaluarea unei creații pe baza unor elemente care țin de aspecte exterioare operei cum ar fi, convingerile morale și politice ale autorilor ori apartenența lor la diferite seturi de valori, Aceasta, cred, este cauza multor erori de apreciere într-o ”contemporaneitate dată”. Din fericire timpul permite periodice și necesare evaluări și reevaluări. Literatura noastră are numeroase astfel de exemple. Mitrea Cocor ori Poezia putrefacției se voia a fi impuse ca jaloane. Ei bine, timpul nu le-a validat. La fel cum nu a validat nici reacția eronată a contemporaneității cu privire la o presupusă nonvaloare a lui Bacovia. Postumitatea l-a reevaluat și, iată, astăzi, opera sa este considerată a fi, de fapt, o capodoperă. Putem spune, prin urmare, că timpul face dreptate iar istoria se răzbună pe nedreptățile contemporanilor unei opere în raport cu opera însăși.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Domnule Peia, nu-l mai bagati in seama pe Nechezan, nu a inteles nimic din recomandarile domnului Cristescu. O tine tot asa cu Neluto, cu jigniri... Ii mai citeam cronicile prafuite dar incepand de acum n-o sa mai pierd timpul cu acest ins prost educat si crescut aiurea.
Referitor la democratia din literatura:

Daca scrii pentru un nr restrans de citititori, nu ai nicio valoare, publicul este cel care iti recunoaste muzicalitatea si frumusetea creatiilor... Asa l-ati facut cadavru din odaie pe cel mai iubit si citit poet al neamului romanesc...
 
Postat de catre Mihail Buricea la data de 2018-02-18 23:22:06
         
 
  Bibicule, acum 27 de ani o știam pe dinafară poezica aia, căci îl învățasem pe fi-miu, care, și el, o știa pe dinfară la fix 3 ani!

Dar m-ai făcut să râd!
Dacă ai citit num ai atât, e clar despre ce vorbești și cât te pricepi.
Dar hai să-ți dau eu niște versulețe d-ale honorabilului poet, cică supra, cică ultra, cică mega-realist adorat de către... anticomuniști fervenți:

//În străfunduri însă, primăvara adie:
luceafăr printre beznele amare
Partidul ne trezește, ne îmbie:
"Scutură jugul! fii tare!
Primăvara trebuie să vie!"//

Sau:

"Puterea de-a ură trădarea,
puterea de-a urî călăii,
marmora tare a trupului în ceasurile de tortură,
puterea ochilor, de a străpunge noaptea,
puterea cuvîntului, de a sfărîma zăvoarele temniței,
puterea dragostei, puterea urii,
și arca umerilor neîncovoiați,
pe toate ni le-a dat Partidul."

//Fiecare om avea un fulger în mînă
și noi spuneam:
"Trăim ceasul în care se coace
poezia și pîinea cea nouă.
O, dacă măcar un cuvânt ar putea să fie
la înălțimea perspectivei,
dacă măcar un cuvânt simplu și răspicat, ar putea să cuprindă
dimensiunile reale ale măreției,
atunci undeva, în poemele noastre col'uroase,
ar răsuna ecoul frumuseții comunismului"// (!!!!!)

"Mi-e dor. Și voiam să te chem
la această solemnitate
în care se scria un început de poem
despre politica partidului la sate".

Și etc, etc, etc.

Versurile sunt citate din volumul "Soare calm", apărut în 1961, la Într. Poligr. 13 dec 1918, și-l am, atenție!: cu autograful autorului, dat lui Petru Șuleru și Bori Rubinger!
He, he! Tu ai așa ceva, zbierilă?
Deci, măi anticomuniștilor, iote ce lingău comunist fu nea Gelu suprarealistu! A, dar Păunescu a fost lingău, nu Geluțu!
Mai vrei și alte apariții, zbierilă?
Ți-am spus că am vreo 8 m de poezie!
Și, culmea, le-am cam parcurs cu atenție.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 21:54:25
         
 
  Cartea cu Apolodor, vol. I și II. Ți le recomand, bade, o lectură utilă pt. nepoți...sau n-ai, ești ultimul pe scara genealogică a păioaselor?  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 20:54:45
         
 
  Cred că fiecare utilizator, aici, ar trebui să parcurgă acest minunat eseu.
Cu stimă,
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2018-02-18 20:13:49
         
 
  Iar te faci că plouă cu broscuțe, zbiereșane?
Răspunde la-ntrebare, nu o da după măslin sau după toată specia arboricolă.
Ce-ai citit tu, mă bronzilă, din Naum?

 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 19:55:03
         
 
  neluțo, pînă la mărțișor te mai lăsăm să latri...pe urmă, dacă domn apropritar nu-ți pune botniță vei lătra singur, ca zăvodul la lună!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 19:48:29
         
 
  Tu ce dracului ai citit din Naum, măi zbiereo!
Zi-mi și mie, ca să-ți dau și eu, în contrapartidă, niște paregzample ilustre de sublimitate naumistă!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 19:43:09
         
 
  Da, știu, ești mort după Bacovia, ca după Arghezi, par ex!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 19:41:12
         
 
  Peia, Fane, l-a declarat și pe Gellu Naum minor! la cît este de divers nea Neluță nu mă mir că și-a dat vechile producțiuni lirice la rașchetat  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 19:37:25
         
 
  cine l-a declarat minor pe Bacovia? ce anvergură a avut vocea aia? să fim serioși, chiar aici au fost unii care au chițăit la Shakespeare. așa e în lumea liberă, diversitatea e farmecul ei. dar nu mai mult...  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 19:34:11
         
 
  Trebuie să ținem cont și de conjunctură. Bacovia a ajuns la maturitate în plină epocă proletcultistă, candidatura lui la herder n-avea nicio șansă. Un scriitor satiric de o originalitate rară, Ion Băieșu, a murit departe de țară, ignorat, fără să i se mai publice după 90 decît un singur volum în b.p.t. fiindcă nu era pe plac eșalonului doi p.c.r. Iliescu@compania.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 19:32:36
         
 
  Ca să nu mai pomenesc de Adrian Păunescu, pe care, vai, vai, vai, apoliticii lu pește, obiectivii judecăților valorice, pigmei ridiculi, l-ar pune pe rug. Și ei îndrăznesc să de lecții de imparțialitate! Câh!!!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 19:31:59
         
 
  Dar ce să mai vorbim de lumea ”liber㔠de acum? Când s-au demolat statuile unor mari personalități române? Când scriitori de valoare sunt interziși ori se dorește interzicerea lor? Când tot ce este românesc este denigrat și demitizat!

De aceea mă doare că în loc să avem astfel de obiective, adică de luptat pentru valorile noastre, noi ne pierdem timpul cu mize mici, domnule Peia!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-18 19:24:52
         
 
  Păi, dacă-l întrebați pe onorabilul partener de doscuție, dle Cristescu, va face fix aceeași afirmație. Pentru că "lumea liberă" a găsit de cuviință să-i dea la retopit pe Eminescu, Bacovia, Arghezi etc. Are ea criterii superioare de evaluare.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 19:19:24
         
 
  Bacovia, în vremea lumii libere a fost declarat poet minor.  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-18 19:10:50
         
 
  nu vorbim de comunism, ci de lumea liberă. care, desigur, are și excese, că de aia se cheamă liberă.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 18:53:18
         
 
  Iar vă voi șoca. Singurul premiu real care conteză este premiul publicului. CDare, în timp, validează sau nu creațiile.

Vă dau câteva exemple de premii ale juriilor și criticii de cercumstanță:

Maria Banuș

Premiul „George Coșbuc” al Academiei Republicii Populare Romîne (1949)[3]
Premiul de Stat (1951)[3]
Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (1986)[3]
Premiul Internațional Gottfried von Herder (1989)[3]
În anul 1964 a fost decorată cu Ordinul Muncii cl.

Câte dintre volumele premiate mai sunt astăzi în atenția publicului?

Extrapolați la realismul capitalist, dezinhibiționismul și explicitismul actual ori mizerabilismul, scatologismul și vulgarismul care au inundat piața literară. Credeți că vor fi eterne?
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-18 18:35:41
         
 
  Tocmai ăștia care jucară amar de vreme sârba haștagistă pe aici se găsiră să facă pe lupii moraliști!
Câtă ipocrizie! Îți vine să te răstești la pantofi!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-18 18:35:39
         
 
  dați-mi un exemplu de premiu al publicului care să conteze.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 18:03:27
         
 
  ”mi-e greu să cred că un critic de meserie ar fi de acord să-și lege numele de europeea,”

Mă tem, domnule coleg, că nu mi=aș dori legarea numelui europeea de nuș-ce (sic!) critic de ocazie. Europeea trebuie să-și păstreze linia valorică și editorială. Literatură de seră, encomiastică reciproc, ori împănată cu obscenități, aici, nu se practică. Și mai toți criticii importanți au făcut rabat la asemenea compromisuri! Până și cei mai importanți!

Da, mă interesează creșterea rating-ului, dar nu cu orice preț!

Vă voi șoca, domnule coleg! Din păcate, există valori ale criticii și există valori ale publicului! Dovada? Chiar premiile juriilor și premiile publicului. Care, că înțelegeți sau nu, se bazează pe DEMOCRAȚIE! Dar, da, accept ideea că valoarea unei creații, în fondul ei profund, poate să nu fie democratică. Doar că impunerea și promovarea ei, în final, recurg la democrație.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-18 17:53:46
         
 
  oricum,Fane, toți criticii tineri sunt haștagiști!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 17:50:42
         
 
  în literatură nu există democrație. hărmălaia nu e evaluare. critica e un meșteșug ca oricare altul. europeea are nevoie de un critic consacrat. o vizită lunară, însoțită de câteva comentarii și recomandări pe marginea celor mai valoroase texte ar atrage noi membri, ar încuraja eventualele talente și ar descuraja subliteratura. în absența lui, cu foarte puține excepții, autorii aderă la bisericuțe/confrerii și se înjură/gratulează reciproc pe criterii în general extraliterare (vârstă, sex, ideologie, haștagiști/anteniști, securiștii noștri versus ai voștri, etc), ca urmare, rapița se duce dreaq. dar pentru asta trebuie reformă. mi-e greu să cred că un critic de meserie ar fi de acord să-și lege numele de europeea, așa cum arată azi. chiar contra cost.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 17:38:00
         
 
  ehhh, pe europeea(dacă ar fi să dăm oareșce greutate critică unui sait de nișă) criteriile de evaluare a unora sunt mult mai laxe, mai directe.de pildă, „ești haștagist” prin urmare textul tău n-are nicio valoare!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-18 16:49:39
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23952
Comentarii: 120073
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE