PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
ISPRĂVILE VORNICESEI VIORICA (I) Text postat de Gheorghe Rechesan ISPRĂVILE VORNICESEI VIORICA (I) Amu, dacă nu v’o fi cu bănat, am să vă istorisesc ce isprăvi de pomină făcut-a preacuviincioasa Viorica ot Videle, într’a iei isprăvnicie de fală. Fomeie cu scaun la cap, că de aia o unsă şi-o pusă jupîn Dracnea în capul cîrmuirii, umblă ghinişor şi cu spor, făcîndu-şi deopotrivă sie rost şi folos. Pomeni, peşcheşuri şi dregătorii multe împărţi, beişlîcuri grase tocmi, pre tăţ ai săi mulţumi, astfel că nu rămasă nimenea pe dinafară, oricît de nătîng ori ticălos ierea. De cum ajunsă vorniceasă, astă straşnică muiere, pas de-ai fi găsit una mai înţeleaptă şi mai cu glagorie pentru acest cin, se griji dă tăte. În divanul ăl mare al ţării cînd veni, tuturor le vorbi cum putu mai bine, să nu să facă de ruşîne, cu vorbe potrivite şi zîmbre în colţu’ gurii. Ipochimenilor care o tăt descusură , că ce şi cum are de gînd, nici că le luă sama, că doară cu şoşeli şi momeli fusese ispitită de cînd să ştia şi frică n-avea să mintă ori să le întoarcă vorba. Ba mai şi plînse oleacă dinaintea boierilor, vezi doamne, cum ar veni că tare îngrijorată s’arăta iea de soarta ţării. Tăte ca tăte, dară veni şi ceasul să se-nfăţoşeze dinaintea împărăţiei ale mari de la Ştrazbur, unde se cîrmuiau trebile lumii şi, ca una de frunte a naţiei sale, să dea socoteală de legiuirea a dreaptă, de logofeţi strîmbi, tocmită. Cumătrul Dracnea o dăscăli şi-o muştrului, cum să vorbească şi cum să se închine, că nu era de ici de colo să te-nvîrţi colea unde-i pica mucu’ şi ălui mai straşnic cîrmuitor. Logofătul Toderaş, ăla de le sucise şi le învîrtise şi pe tăţ îi ameţise, în ucazuri ticăloase, îi scrisă în amănunt pe-o hîrtie, ce cuvîntare să rostească pre limba aia păsărească, colea în înaltul giudeţ. Cum dragoman nu se făcea s-aducă cu ea, băgă de samă şi-nvăţă pe dinafară slovenirea, iotă cu iotă, buchie cu buchie, că deh, ierea muiere umblată pîn lumea largă, nu precupeaţă în obor. Nici vodă, cînd s-ar fi pregătit să iasă la umblătoare în fundu curţii, n-ar fi fost mai binişor sfătuit şi-nsoţit, căci toţi trepăduşii şi lingăii se ţineau stol după ea să-i pupe boftorii. Aşa se cade, de cînd e lumea lume, în ţara a românescă, ăi mari să fie firitisiţi, iară sărmanii să fie beliţi mai abitir. Apăi, nici ea nu se lăsă mai prejos, fomeie fiind şi-n ochii bărbaţilor oglindindu-se. În primul şî-n primul rînd şi-aduse boieli şi sulimanuri scumpe, franţosifeşti, că vorba aia, obrazul subţire cu cheltuială să ţîne. Părul şi-l fărbăli în galbin de zîceai că-i Leana Cosînzeana, fată de împărat cu cosiţă de aur curat.Caftan pe potrivă, din aba albă, cu înflorituri meştere îi croiră şi-o împodobiră ca pe o sorcovă, or pe-o momîie purtată de Viflaim, de-ţi stucheai în sîn cînd o videai cît era de mîndră şi de făloasă. Şi uite aşa, pregătită şi-mpodobită se scoborî dîn hîrzob, colea în buricu’ Evropii , să facă baliga zob, fală mare şi belşug ţării s-aducă. Că, vezi doamne, nu era totuna să se-arate hăbăucă şi neştiutoare, barem că-i ticăia inima de sfială.Dăduse duşcă dinainte un ţoi de secărică să-şi ia coraj şi-ndemn la limbariţă înţeleaptă, socotind că nu i-o tăia nimeni capu' de s-o burzului niţel. Ipak, de-ar fi ştiut sărmana ce-o aşteaptă ar fi dat o raită pe la solomonari s-o afume de deochi şi de ăle trei ceasuri rele şi pe la pirandele care ghicesc în ghioc să-i desluşească ce-o aşteaptă. Mare-i mila Celui de Sus şi mulţi nevoiţi de la El un semn aşteaptă dar, bag samă, semnul ce I-l dădu Viorichii fu unu’ pe dos. Or că-şi băgase dracul coada, or că o deocheaseră duşmanii, iaca, ferească sfîntu de mai mari rele, ce păţi. Cum păşea ea, ţanţoşă nevoie-mare , pe trepţile ale mari ale împărăţiei dîn Ştrazbur, cu nasu-n vînt şi poalele pînă-n pămînt făcu ce făcu şi se împiedică picînd lată. Fără doar şi poate că, de nu sărea un străjer, dintre cei ce străjuiau poarta c-o şpangă mare în brîncă s-o sprijoane, şi-ar fi frînt sireaca vorniceasă v’un mădular or s’ ar fi rostogolit de-a berbeleacu’ pe scară. De-ar fi fost numai atît, tot ar fi făcut faţă, semeaţă şi învăţată, că doar nu ierea o bicisnică să dea napoi la prima piedică-n cale. Cum-necum, şpanga haidamacului se încurcă în sumnele vornicesei spintecîndu-i nu numai caftanul cel scump dar şi căbăniţa de desubt, de la poale pîn la şale. Aracan de noi, că mai mare belea şi rău mai abitir nici nu s-ar fi putut întîmpla! Păi, cum să mai să-nfăşoşeze şi să ploconească vorniceasa dinaintea marelui sfat după aşa pătăranie? Cum nu purta budigăi fiindcă îi dăduse la-ntors or, pasămite ţinea să se arate tare-n vîrtute şi sănătoasă tun, i-ar fi văzut dregătorimea evropenească dosu’ în tătă goliciunea lui. Barem de-ar fi sărit v’ un cămăraş să-i acopere ruşînea, or v’ o jupîneasă cu acu’ să-i cîrpească ţoala hărtănită dar pas de-ai fi găsît unu, umblau teleleu pîn tîrg, gură-cască. Şi, uite-aşa, dădu sărmana vorniceasă cinstea pe ruşîne şi făcu cale întoarsă de unde plecase. De socotiţi, boiari dumneavoastră, că mai mare-i hazul decît necazul, daţi semn de milă şi de glagorie, că nimenea nu vă judecă de zîmbiţi şi de hohotiţi, nici la popă de vă spovediţi. Păcat mare să rîzi de prostie şi de nemernicie nu-i, prostie şi deşertăciune cît cuprinde ar fi să nu-i iei sama! N.A. Ieri seară, în plenul Parlamentului de la Strasburg, România a fost din nou pusă la zid: “Threats to the rule of law by the Romanian justice system reform” ( Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar românesc.). Doamna prim ministru trebuia să fie acolo, asistată de ministrul Justiţiei, şi să vorbească. Să peroreze, să argumenteze, să se bată pentru România. Să spună limpede ce nu s-a înţeles în urmă cu un an, cînd şi atunci am fost puşi la zid, pe aceeaşi temă. Dar, n-a fost! . Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   e fină-ta?ţi-a tăiat bumbu sau stat-ai şi cu ea capră?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-09 11:22:15               Ce mai, e personaj de operă literară: Pena Corcoduţa!   Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-09 10:55:27               Coţofane, ştii ce rimează cu corduţa?   Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-09 10:53:28               N-o să-ţi vină-a crede, Recheşane, dar, hai să mă laud, tătă noapte mă chinuii cu alde Plotin şi Capra! Ce să vezi, spre desoebire de tine, care-o freci de zor la tembelizor! Adecă la televiziile tale prohaştagiste!   Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-09 10:53:00               măi, Ioane,măi, iar te uitaşi tătă noaptea la Antenele cumătrului Voi-cu-şparlescu!da'nu pricep de ce sudui în draci; or te mîngîie mîrtanu pe cerebel şi-ţi dădu tri sfanţi şi-o drojdie pt osteneală?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-09 09:28:57               o să faceţi pe dracu ghem, o să vă prindă cruduţa şi vă taie rima la toţi.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-09 09:27:04               Măi Recheşane, ticălos mai vrednic ca haştagistul model nici că se pomeni pe lumea asta! Pân' la urmă îl trimiseră ăştia pe Tudorel să le vâre-n ochi legea aia. Da' cică nu, că ei au reguli clare, că ce le pasă lor de ministrelul coanei justiţika de la Romanika, ei vorovesc în parliamentu lu varză stricată câtevaşi secunde, unde fieştecare prost doar ce bâzâi la ocarină despre câte lună şi-n stele, dară despre cestiune ba. Politikie şi atât. Pe concret nimicuţa. Aşa că rămase ca-n tren. Şi apăru, în toată splendoarea ei isterică, suferind avan de sindromul NF, şi cu o ţâr de samaoancă-n nări, cât să-i iţească scorpia den ea, apăru, zic, desdemonica kakaveika, ghiorlăind ca o apucată de pandaliile ăle drăceşti, că cică nu'ş ce-ar vreaoră ăştia să facă p-aci, să-i strice rostul rânduielilor pe care le bucătări ea pe când fu înălţată în scaun dregătoresc de către kioroipanul de matroz. Adecă tot ţăcăneli de-ale haştagiştilor 'mneaei, care-o ţin de zeiţă a direptăţii. Şi ce era la gura ei!... mamă-mamă, făcea spume ca stingătoru dă incendiu după ce i s-a rupt sigiliul. Apăi, comedia asta e de tot rahatul, Recheşane, căci văzutu-s-a din avion că orice s-a dorit, numai aflarea adevărului nu. Acolo e, clar, jegoşenie partinică, aranjamente de culise cu bandiţi plătiţi gras, să facă ce li se spune. Aşa că scuteşte-ne, tată, de balivernele tale încondeiate, că le gustă doar proştii voştri de haştagişti, nu oameni cu glagore-n cap. Măcar nu mai minţi, haştagistule, ca o mazetă americană, căci, repet, să-ţi intre bine-n dovlecel: ministrul fu acolo, prezent, dar de pomană. Îl ţinură ăia la uşă, că nu-i interesa pledoaria ministreluli şi nici legile justiţiei, habar n-au ce conţin. Ca şi voi, guriştilor, care-o ţineţi ca gaia maţu: justiţie... justiţie... justiţie, dar când vi se cere să argumentaţi vă dispare graiul. Aşa că nouă tre să ni se rupă-n paişpe de manevranţii de la mama lu brusselu şi să facem ce trebuie, în pofida zbieretelor voastre de şeptel nemâncat.   Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-09 08:55:49               er. da-va   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-08 13:28:14               da-ar oftica în Peia că i-am zmotocit fomeia???   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2018-02-08 13:26:21 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               foaie dalbă CO2, treci la episodul doi   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-08 12:45:44	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23952 Comentarii: 120073 Useri: 1426
ADMINISTRARE