|
|
|
|
|
|
|
|
|
Semnal |
|
|
Text
postat de
latunski criticul |
|
|
Acum îmi prepar noul (și ultimul) meu volum de versuri, care va începe cu: Stigmat
în tîrla oii mele pîrîcioase
stau și pe vine, stau și-n șezut
stau cum vreau, cînd vreau
să dau dovezi la lume
că sînt aici de la-nceput
și cum stau așa
mă pălește-un gînd
ca un orgasm mă pălește
ca un toiag cu răboj mă pălește
- în creștet mă pălește
brusc, instantaneu, deodată,
iradiindu-mi dunga de la șapcă
dar ce spun eu, nu-i dunga de la șapcă
ci-i dunga căciulii lăsată pe frunte
dungă ce stă de veghe acolo
și pînă-n curbura ițarilor crăpați
ce bine-i în tîrlă!
Miorița-mi șoptește-n ureche denunțuri
despre unii cum și-au marcat urma
(urma scapă turma), cum au trecut balta
rupîndu-li-se-n paișpe de Ialta, de Malta
Mioara, băcița, se scaldă în zer:
sîntem aici de mii de ani cîntă
și-i mai bine ca-n spațiul azer
ei, dar acestea-s doar așchii-cuvinte
pendinte de și arse în iarna siberiană
care-i atît de aprape de noi!
-cuvîntul de-nceput, ori iarna?
nu știu, tac eu, spuneți voi, nu vreau să fiu
pîrît, denunțat, reclamat...
mă lepăd de cuvinte
mă lepăd de fapte
mă lepăd de fenomene
mă lepăd de STAS,
mă lepăd de GOST
număr pașii pînă la pietrele de hotar
mă-mpiedic de ostrețe și-nvăț pe de rost
toate unitățile de măsură în ISO
încă nu le transform în sisteme anglo-saxone
acum
căutați-mă-n altă poveste
unde
încălecat pe-o șa,
aflu că ce-a fost n-o mai fi
dar și că ce-a fost
încă mai este...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
în acest timp încerc să mă tratez:
Ospiciu de martie
Asemenea zăpezii maculate
de miile de pași,
suferă sufertașele sufletului meu.
unde nu-i har, nu-i duh suflare doar,
(?)dar cui folosește polenul noroiului.
prin timp,
fructul prafului în ochi devenind
(ca sămînța pămîntului sădită în carne),
va evolua relativ în flori carnivore,
- ce dacă, ofilirea lor este predestinată -
mă doare cronic ultima vertebră
de cînd cu alungarea din paradisul tău,
mulțumescu-ți ție Șarpe, pentru îndemn,
și ție Evă, pîntecului tău care
m-a inspirat(!)
am decis să mai trăiesc o vreme,
nu să mă cantonez prin paraclise,
doar să zac în stază și să accept
nebunia comună...
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2017-01-22 01:01:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pe mîine, poimîine...
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2017-01-22 00:56:45 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mai repede chiar decît îmi doresc:
Doar de kiki maro
prin timp
existența ternă de sclav modern
și de pretins poet neînregimentat,
în lipsa unei schimbări majore
te uzează, cazi în uitare, cazi în uitare
prilej numai bun să o iei ușurel
pe Calea Sîmbetei,
pe Aleea Cîrciumii,
pe Strada Bisericii
ori spre Fundătura Spitalului
unde mai ai șansă să vegetezi,legumă uscată
pînă la promisa mîntuire
eu încă mai parez cu flanconade
dar sînt din ce în ce mai fragil
încă mă opun atunci cînd sînt lungit
și chiar și atunci cînd sînt balotat și redat
universului bidimensionat
știu, tot figurină rămîn
tăiată, forfecată, forfetată
de impozitul pe iutele, agilul
spermatozoid ce-am fost odată...
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2017-01-22 00:55:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
voi reveni... |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2017-01-22 00:39:59 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
apoi:
Vă ordon, treceți Stixul !
Motto: cel mai mult mi-am dorit să trec Prutul
(Grigore Vieru)
Cel mai mult nu-mi doresc să trec Stixul,
dar nu pot nesocoti
ordinul de zi al mareșalului Abadonna
cu tălpile goale precum cel născut
în iesle -
pășesc peste valuri negre, petrificate,
(!) ce păgîne, ce neconvertite ape
care nu vor să se despice în două...
fețe luminate de politruci în sutane
- purtători de Baali și Așere -
vînd en-gros mascará trei în unu
băcănind moartea în înviere,
ei îmi tot spun că fac o mișcare greșită
dar absolut necesară;
că încă nu-i pîrguită insurecția oaselor
și nici nu-i momentul întoarcerii armelor.
voi, ce rămîneți pe celălalt mal
nu-mi veți auzi șoptitele jurăminte,
cu palma căuș, ca un Graal,
umezi-mi-oi fruntea și buzele,
apoi mă voi întoarce victorios
pe tancurile apocaliptice,
mărșăluind pînă la și bînd din-
apele Letei
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2017-01-22 00:39:36 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|