|
|
|
|
|
|
|
|
|
În umbra umbrei mele |
|
|
Text
postat de
Camelia Constantin |
|
|
Se duce toamna, vin degringolade
mai arămii de cum îți amintești,
de frunze amețite de povești,
și peste lume înserarea cade.
În umbra umbrei mele încă ești
iar cerul e aprins de miriade
de sunete menite să dea roade,
să aromeze aburul din cești.
În timpul ăsta, vezi, lumina scade,
e întuneric, greu să mă ghicești,
ne cresc în brațe flori nepământești
a căror apă-adusă de naiade
înghite chiar și visul din balade.
Și nu-i magie care să-l deznoade,
se duce toamna, vin degringolade...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
er. zboară |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-24 19:22:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
În umbra umbrei tale
A cotropit cu frunze toată strada,
cu ploile îmi bate în ferești,
ca un pescar ce își întinde nada,
foșnește toamna ce îmi tăinuiești.
Cocori de umbră zbosră,-ți amintești
cum zornăind din pinteni, cavalcada,
călări pe fulgi strălucitori, zăpada
ne căuta prin vechile povești?
Din timpul nostru,vezi, mereu se scade
din zâmbete lumina care-mi ești,
din neființa umbrei pământești,
încerc în Cântec să dezleg șarade
din lacrima care neplânsă cade.
În visul magic se ascund naiade,
se duce toamna, vin degringolade. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-24 19:21:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Din păcate, se pare că Europeea este în cădere liberă."
(Vasile Hurmuzache)
Domnule Hurmuzache
Orice organ, literar sau ne-literar, cand este in cadere libera trebuie sprijinit cu toate puterile si cu toate prafurile tamaduitoare. Cateodata si credinta ajuta. Eu ma rog la Bunul Dumnezeu ca organul domnului profesor Cristescu sa reziste. |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2015-11-23 18:29:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule Cioacä, vă mulțumesc pentru cele spuse.
Dar, deși sfătuiesc în jur să se posteze cât mai des, mie însumi îmi vine să renunț. Să știți că nu am uitat epigrama d-vs numită ,, Ghicitoare"...
Din păcate, se pare că Europeea este în cădere liberă. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-23 12:19:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De acord cu cererea domnului Hurmuzache si de acord si cu parerea doamnei Camelia: poezia afisata la subsol de domnul Hurmuzache ar trebui afisata si pe prima pagina sub numele dansului. Fiindca merita! |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2015-11-23 04:52:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Doamnă Camelia, aam o rugäminte: postați mai des. Nu cred că este cazul să mai motivez de ce vă cer această favoare.Pe care nu mi-ați face-o numai mie, ci,mai ales site-ului.
Vă mulțumesc pentru aprecierea modestelor mele versuri.
Cu stimă, V.H. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-23 04:26:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Este atât de frumos încât eu nu pot să mai adaug altceva decât admirația și mulțumirile mele, |
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2015-11-22 12:17:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
er. valsezi |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-19 03:08:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Prin ceață, toamna vine mai pe buze,
pădurile din Cântec tac, pustii,
și frunzele, să nu mai fie frunze,
s-au îmbrăcat în mantii arămii.
Și soarele-a-mbrăcat o haină nouă,
brodată rece, sobră, anodină,
și roua, ca să nu mai fie rouă,
a împietrit pe-a florilor lumină.
Și asfințitul cade mai pe frunte,
iar vântul taie zarea ca un brici,
și muntele, să nu mai fie munte,
s-a pitulat în norii inamici.
Mi-e rană inima și totuși tace
în lacrima neplânsă, ceas cu ploaie,
și acele, să nu mai fie ace,
s-au prefăcut în săbii care taie.
Înțeapă viitorul ca un ghimp
În umbra umbrei mele, doar zăpada...
Și Timpul, ca să nu mai fie Timp,
a început deja degringolada.
Iar viitorul e deja ,, a fost".
Prezentul nostru să se mai întâmple
și rostul lumii să rămână rost,
ar trebui să îmi vslsezi pe tâmple...
De primăvară să visez un vis,
cum mă sărută floarea de cais...
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-19 03:06:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu mai puțin mă bucur eu, domnule Hurmuzache, de aceste versuri pe care mi le oferiți- minunate, ca de fiecare dată.
Vă mulțumesc, domnule Cioacă, pentru lectură și semnul lăsat.
|
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2015-11-17 19:30:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Prin ceață, toamna vine pe arcade
precum un somn ce nu poți să-l oprești,
se-mbracă în aramă de povești
frunză cu frunză, peste pleoape cade
un vis pe care nu ți-l amintești.
În umbra mea ca o lumină crești,
născând o altă umbră, nu se cade
să se producă-n ceas degringolade,
să uite secundarul unde ești.
În clipa asta, vezi, încep parade,
cu aripi de cocori înzăpezești
spre Sud busola, și îți amintești
de Cântecul ce din tăcere scade
doar lacrima, care neplâsă cade.
Eu am bagheta Zânei cumsecade
în vis, nu vor mai fi degringolade. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-16 03:54:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mă bucur de reîntâlnirea cu poeziile d-vs, pe aceasta o voi comenta puțin mai târziu. Este una din cele mai frumoase dintre cele pe care vi le-am citit eu. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2015-11-15 00:22:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Excelenta poezia! |
|
|
|
Postat
de catre
Dumitru Cioaca la data de
2015-11-14 21:23:14 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|