|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poem cu cerneală simpatică |
|
|
Text
postat de
Angi Cristea |
|
|
se scurge pe cele două mâini ale mele
cerneală simpatică pentru ora de scris
pasez lentoarea timpului cu un croșeu de stânga
când, iată, taci cu amurgul între dinți
și îmi eliberezi hulubii înainte de a coborâ de pe scenă
improvizația aceasta de clipe
miroase a ratare amoroasă
ea stă pe scaun la priveghi și îți scrie sms-uri
dacă mi-ai bea cafeaua din palme
poate aș dormi nopțile pe cuvinte altfel
se citește pe malul Senei din cărți care miros a tipografie
iar mie îmi este dor
de alegoria din Luceafărul
luna îmi plimbă singurătatea în landou
tu te închizi în birou și scrii pe pereți
Picasso e un bou sunt o jigodie pictez anapoda
dacă sunt clară ca vinul nu pot
colora un destin iar graurii minții mele
zboară în zig-zag până la el
spirala dintre moarte și azi
este ca o jardinieră
am învățat că în cer te încalți cu singurătate
iar aici spui du-te dracului și mai pui de-un poem |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
”ale mele” precizre excesiv particulară și inutilă
”hulubii” Nuca în peretele textual-poematic.
”tu” - personalizare fără rost. Omoară valoarea poetică.
”mele” - vezi mai sus
Dacă nu ar fi fost lesturile de mai sus aș fi înstelat poemul. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2015-08-30 04:35:44 |
|
|