|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poate că-i straniu |
|
|
Text
postat de
Camelia Constantin |
|
|
Poate că-i straniu
și un pic nedrept
cum ne aleargă
primăveri în piept
în timp ce ninge trist,
ce ninge lin,
cu flori de întuneric
și măslin.
Poate că-i straniu
noaptea s-o deștept,
pădurile de leandri,
drumul drept,
să coborâm
în leagănele reci
și s-adormim în brațe
cu lilieci.
Poate că-i straniu
și un pic vetust
de firu-acesta verde
și îngust
să prindem și reprindem
înfrunziri,
să rezidim
din alte împânziri
atâtea vieți
ce nu ne-au cunoscut,
atâtea ierni
în care ne-a crescut
îngândurarea
și rămasul-bun,
poate că-i straniu
și nu știu să-ți spun...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Este îmbucurător să știu că parfumul a ajuns, doamna Amelia Cojocaru, chiar și într-un singur loc. Eu nu mai obișnuiesc să trec, așa că nici nu mă mai doare.
Și fiindcă a venit vorba despre portativ
...și în schimbul celor două steluțe,
https://www.youtube.com/watch?v=B1AknWQi-bQ
|
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2015-04-26 13:47:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Simplu, frumos, imagini însuflețite cu parfum de simțire, un fel de apă vie, adică. Imperfect și...vetust. Trecând cu ființa-mi încremenită în poezie peste versuri smede din pagina întâi, mă dor, aproape, găselnițele postmoderne, cuvinte aruncate teribilist și acneic spre a crea imagini-șoc. Proză sau versificație șmecheră, ce-o fie ea, nu egalează clasicul, așezat, doar, pe alt portativ.
două steluțe de la mine, musafir
|
|
|
|
Postat
de catre
Amelia Cojocaru la data de
2015-04-24 23:01:25 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|