|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
când vezi ce uºor se succed în unele cãrþi cuvintele,
când vezi ce uºor tresar pe portativ notele,
când vezi ce frumos ºi ce uºor se joacã oamenii,
creând artã purã, aconjuncturalã ºi mai ales
în afara oricãrui tipar impus de o lume în derivã
când vezi ºi simþi ºuvoiul unei cãrþi cum inundã
mintea ta atât de complicatã, plinã de patosul
nerezolvãrilor problemelor unei veºnicii închipuite
în alte ºi alte cãrþi ce parcã se prãvãlesc
peste mintea unui tânãr om ce încã sperã în viaþã
crezând într-un sâmbure imund, de adevãr
spus rãspicat de acea celulã de azur, numitã suflet,
ce ne strigã pe nume în fiecare searã de insomnie
când ceea ce facem nu ne mai pare atât de "tare"
ºi când am da totul pentru un strop de iubire purã,
fãrã fire de giulgiu ataºate, zdrelindu-ne fiinþa
tristeþe care ne cuprinde în lumina crepusculului
unei lumi aflate sub umbra cãrþilor nocive
o lume care crede doar în fantezii bolnave ºi
în rãzboaiele bazate pe niºte teorii de superioritate.
suntem superiori unor semeni care plâng?
suntem superiori unor copii ce zac în noroi?
dar suntem superiori unor imagini în oglindã?
suntem noi, sau suntem doar niºte carcase goale
lipsite de miez, alergând printre rânduri
cãutând doar sensul ascuns, trist...
mai suntem noi, mai sunteþi voi...
unde oare suntem cu toþii... ºi, de ce...
de ce e atâta întuneric...?
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|