|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cand m-am trezit din negura uitare |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Când m-am trezit din negura uitare
m-am pomenit cu cerul lângă mine
acoperit cu astre trecătoare
ducând prin veacuri magice destine.
M-am pomenit cu soarele pe creste
scăldând a existenței noastre cale
spre lumi necunoscute de poveste
ce izvorăsc din goluri temporale.
M-am pomenit cu păsări cântătoare
cu flori înmiresmate și aprinse
cu dor nestins de vremea viitoare
cu cugetări de Domnul nepermise.
M-am pomenit în gânduri cu ardoare
de paradisul reflectat de stele
în sufletu-mi cuprins de admirare
și de-ntrebări ascunse și rebele.
Când vremea mea va trece-n amintire
în lumea veșnică atemporală
atuncea paradisu-mi din privire
se va topi în noaptea cea astrală. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|