|
|
|
|
|
|
|
|
|
Privirea mea te săruta pe buze |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
- Nu-mi cere lămuriri, ascultă-mi gândul,
Să-ți spună el ce nu știu eu să-ți spun
Și mâna ce tresare peste rândul
Pe care, fără voie, îl compun
Azi nu găsesc, în suflet, nici o cale,
Vreun argument ce poate să mă scuze
Când rătăcind prin versurile tale,
Privirea mea te săruta pe buze.
Sunt îndrăzneață când visez și-atât,
Am ochii mari și fantezii bizare,
O stea coboară,-mi ține de urât;
Să mă trezesc sau nu... cum ți se pare?
- Nu vreau să spui nimic, lasă privirea
Să-mi poposească-n palmă o secundă,
Să simt cu fiecare pas iubirea,
Din zori spre asfințit cum mă inundă
Și-mi spală sufletul de vechi păcate
(N-am să plătesc trecutului tributuri,
Sincopele se vor astăzi iertate).
Privirea ta pe buze doar săruturi
Îmi desenează... fantezii albastre,
Vise-ndrăznețe ca un zbor de noapte
Mă poartă iar, iubito, printre astre.
Nu te trezi, mai este pân la șapte!
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poezia are muzicalitate, ideea curge firesc in albia frumosului
Vot. |
|
|
|
Postat
de catre
gheorghe Sarbu la data de
2013-09-09 12:18:02 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
d-le Grigoraș, iubirea e o chestiune demnă de tot respectul, așa că modul în care ați ales s-o exprimați, nu cred că are vreo importanță pentru literatura română. doar atât aș cârcoti, schimbați titlul, în argou, e o chestie ușor licențioasă. e un sfat. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-09-09 11:59:24 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
norii rozalii ai poeziilor de pension
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2013-09-09 11:01:16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
dacă nu ați aflat încă, suntem în mileniu trei, amorezaților! timp în care literatura a parcurs distanțe cosmice, s-a transformat radical, în viziune și expresie. încă vă credeți în epoca alecsandri? repuneți clepsidra aia în funcțiune și treziți-vă la realitate, nu mai rătăciți prin norii rozalii al poeziilor de pension.
votantule, ai putea să ne și explici gestul de admirațiune pe care l-ai făcut?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2013-09-09 11:00:33 |
|
|