FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Ronduel
Text postat de Ion Bolocan
Rondelul Șepcii

(lui Neculai Darie care mi-a dăruit șapca lui de poet)

De cînd mi-ați dat, Maestre, șapca
Să mă disting în golănime,
Mă-nfățișez cu ea pe cap ca
Un călăraș în pedestrime

Și-n aclamații unanime,
Mă văd celebru ca un Kafka,
De cînd mi-ați dat, Maestre, șapca
Să mă disting în golănime.

Iurașcu-mi zice cu asprime:
„L-ai dezbracat pe bard cu japca
Și-acum treci țanțoș prin mulțime
De parcă ți-a fătat neleapca”,

De cînd mi-ați dat, Maestre, șapca.

Rondelul Pălăriei

(lui Constantin Iurașcu-Tataia, care mi-a dăruit pălăria lui de agronom).

Cu pălăria ta din pai
Pe care astăzi n-o mai ai,
Ți-aduci aminte cînd ieșeai
Să smulgi aplauze pe splai?

Acum și eu, cu-aplomb de crai,
Rup zeci de inimi în tramvai,
Cu pălăria ta din pai
Pe care astăzi n-o mai ai.

Și în amiezile de mai,
Țintind un alt nivel de trai,
Visez recorduri de mălai
Printre pîrloage cu susai

Cu pălăria ta din pai.

Rondelul Preluărilor

(de Constantin Iurașcu-Tataia, în legătură cu înclinația mea de a lua ca „porte-bonheur” diferite obiecte de la prieteni)

Mă uluiește Bolocan
Cu-a lui manie cam bizară:
Ba cîte-o șapcă proletară
Ba pălărie de texan,

Cu japca luate într-o seară,
Deși n-ai zice că-i golan!
Mă uluiește Bolocan
Cu-a lui manie cam bizară.

Punîndu-le pe-al lui bostan
El vrea s-ajungă într-o doară
Mai sus pe-a poeziei scară?
Dacă acesta-i al său plan,

Mă uluiește Bolocan.


Rondel Neechivoc

(lui C. Iurașcu-Tataia, replică la „Rondelul Preluărilor”)

Ai renunțat, voios, la pălărie,
Dar azi te răzvrătești ca un gurgui
Și îți găsești pretextul să mi-o spui
Că eu mă prea buric la poezie

Și tîlhăresc, ca-n satul nimănui,
Cătînd obroc la biata-mi scăfîrlie;
Ai renunțat, voios, la pălărie,
Dar azi te răzvrătești ca un gurgui.

Vai, adevăru-i dur ca un cucui
Ori ca o bubă coaptă-n țăcălie:
Aveai o marf㠄țuț” ca din cutie
Dar, neavînd și cap pe ce s-o pui,

Ai renunțat, voios, la pălărie.

Rondel Gurguiat

(de C. Iurașcu-Tataia, replică la „Rondel Neechivoc”)

Inestimabil este miezul
Ascuns în scurta-ți poezie!
Ce-i drept e drept: o pălărie
Nu-ți poate fi în viață crezul

Și nici măcar o garanție
Că poți învinge meterezul!
Inestimabil este miezul
Ascuns în scurta-ți poezie!

Eu știu o chestie, bădie,
De cînd primii, ca prunc, botezul
(Și-ți spun îndată chichirezul)
Să nu pun preț pe scăfîrlie:

Inestimabil este miezul.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Remarcabil! Imi aminteste de coaja subtire, usor de strapuns, a sufletelor de moldovean sadea. Fiindca, iata, ma marturisesc aci, desi nu mi-a cerut-o nimini: io am mai multe cu Moldova acesta, si armata o "facui" pe-acolo (in targul dulce al Iesilor) si facultatea, iar molcomeala traiului si bonomia trecatorilor mi-au ramas gravate pe suflet. Iar prietenii mei adevarati, desi io mi-s muntean, sunt toti, fara exceptie, moldoveni. Amintesc aci numai pe bunul Adrian Botez, coleg de facultate, doctor in hermeneutica si vajnic luptator impotriva prostului-gust. Inca odata, domnule Bolocan, simpatia mea cea mai sincera. Kostanie.  
Postat de catre sters sters la data de 2013-06-20 09:58:00
         
 
  jos cu clopul, pălăria, basca, sombrero-ul și altele care-or mai fi, maestre...  
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-06-19 19:54:23
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23952
Comentarii: 120073
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE