|
|
|
|
|
|
|
|
|
Noapte cu tăcere înaltă |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
Noapte de refugiu în gol
în cutele-i adânci
unde îngerii din cer visează
schimbarea la față.
Părelnică lumină
dincolo de malul râului,
ielele joacă,
desculțe prin iarbă.
Rămasă pe urme teama,
tăcere înaltă,
femei cu surâsul înșelător
de le cresc pe umeri aripi,
într-un respir atins de boare
unde întunericul haină nu este,
stau ascunse de fioruri reci.
Mai departe-i ajunsul
iubind caldul din așternuturi,
simt o rază în ochiul stâng
cum îi face cuib de lumină
soarelui răsărit.
Mâinile-mi din instinct caută
iubita ce nu mai este
și trezindu-mă sar,
să inspir dimineața.
Ea
face cu evlavie gestul,
se închină cu rugă,
duce mâna la gură
și sărutul îl împarte cu mine.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23955 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|