FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
„Dacă”
Text postat de Andrei Ghejan

Toată ziulica ne lovim de acest „dacă”. Dacă schemele logice, poarta relațională între decizie și acțiune, am vedea-o ca pe un algoritm legiferat matematic, probabil am fi niste roboți, dar din fericire nu suntem prin simplul fapt ca „if”-ul nostru e personalizat, murdar, departe de absolutizările acceptate cu rafinament extremist: „da” și „nu” și care, statistic vorbind, diminuează considerabil greșelile, dar totodată și o eventuală breșă în logică poate avea consecințe foarte grave la un astfel de sistem aberant numit perfect. Omul, prudent fiind, oferă extremelor o tentă măcar de relativitate, un fel de „poate”, abordând în acest fel cu umilință necunoscuta, incertiudinea. E greu de spus în momentul de față care algoritm e mai performant, deși personal înclin spre al doilea. Dacă pe primul îl văd așa cum suntem obișnuiți, ca pe o schemă piramidală care „sapă”, pe cel de-al doilea îl văd ca o destindere oarecum arbitrară, naturală, nefortuită, ceea ce mă duce cu gândul la liberul arbitru de moment, demonstrat a fi destul de eficient în unele cazuri, în special în cele atipice. Fac fără să vreau apel la nonconformism privit ca artă improvizatorică, un fel de adaptare „din mers”. Prin comparație, sistemul absolutist n-ar putea remedia o eroare apărută deoarece undeva semnele +-, respectiv true/fals, au fost inevitabil inversate, iar eroarea se perpetuează. Cineva, mai catolic decât Papa, ar putea argumenta că logica, fiind o știință exactă nu permite erori. De acord: interne nu!... dar externe, de conjunctură? Să dau un exemplu penibil: uzura morală și tot ar fi suficient. Evolutivul iese din sfera logicii, zic eu, iar limitările devin astfel evidente. Alte argumente nu aș avea, deoarece intern lucrurile sunt cât se poate de clare, iar viața , matematic vorbind e o știința absolut inexactă, fără șabloane, iar surprizele sunt la îndemână, că vrem, că nu vrem.
„Dac㔠ne remodelează la tot pasul. „ Ce-ar fi fost dacă...?” e o întrebare pe buzele tuturor. Ireversibilitatea își spune însă cuvântul: suntem ceea ce suntem ca o consecință directă a interminabililor „dac㔠care au fost și care vor urma. La ultimul „dac㔠o să spunem: „PAS”
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Buna Gheorghe,
mersi de vizita.
O zice el ceva pe-acolo:)... fiind un ou, trebuie clocit, nu?
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2013-03-27 10:18:37
         
 
  scuze. Ghejan!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-03-27 10:10:18
         
 
  care papă, domnule Glejan, ăla fost inchizitor șăf, ori ăsta argentinian? :))
în fine, pe fond articolașul e bine scris, deși mare lucru nu comunică și jonglează cu prea multe truisme.
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-03-27 10:09:58
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23952
Comentarii: 120073
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE