|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sentința-i pronunțată |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
E-atât de întuneric că buha rătăcește
Și nu-ndrăznesc să facă patrule liliecii
Iar bezna nu încape în infinitul tecii,
Chiar aurul gândirii, cuvântul, ruginește.
Din verbele tăcerii, pe marginea potecii
Pe care amintirea cu visul se-mpletește,
Iubito, iar răsare, cutremurând, și crește
Surâsul tău, o stea a mea pentru toți vecii
Din lacrima neplânsă zadarnic vei zîmbi
Cu brațele întinse, sentința-i pronunțată:
În primăvara-n care te-aș fi putut iubi
Tu nu vei mai intra ca floare niciodată.
Când ai rostit ,,adio, te-au condamnat cocorii,
Zadarnic plângi cu iarna, cu viscolul și norii
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D-le Radu Ștefănescu, mulțumiri pentru lectură, apreciere și, nu în ultimul rând, pentru observație.
Voi rectifica. |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-01-23 11:19:22 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
un sonet foarte reușit, pe care îl stricați cu "dimensiunea tecii" . după părerea mea trebuie căutat altceva acolo, de ex. chiar " și bezna nu încape în negurile tecii", de ce nu. vot. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-01-23 07:55:13 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|