|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dă-mi, dacă poți... |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
Iartă-mă, Doamne, c-am greșit mereu
Și n-am știut de glasul Tău s-ascult.
Că am sorbit iubirea ca ateu
Dorind mereu mai mult,
mai mult...
mai mult...
Că am cules în nopți pustii plăcere
Din glezne cu miros de așternut
Și-am adunat în palmă doar himere
S-au dus cu toate...
timpul le-a cernut.
Dă-mi, dacă poți, puterea să trăiesc
O dragostea născută-n prag de seară.
Apoi,
de mor
și ...
nu mă pocăiesc,
În altă viață, Doamne dă-mi-o iară!
Și lasă-mă iubirea s-o trăiesc
Și să mă-nchin la ea, ca și la Tine.
Iubirea e un dar dumnezeiesc
Și Tu mă știi... cât mă pricep de bine.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|