|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Rodica Elena Lupu |
|
|
Dupã revoluþie, românul de rând - ºi nu numai - a lãsat deoparte istoria, fãcând din Turcia una dintre þãrile perfecte pentru turism ºi afaceri. Câþi oare din conaþionalii noºtri nu ºi-au încropit o afacere dupã ce au fãcut sãptãmânal naveta la Istambul cãrând marfã cu cârca sau ºi-au petrecut concediile pe litoralul turc pentru cã ieºeau în câºtig? Deºi sunt doar douã exemple care ar da idei oricãrui român preocupat de grosimea portofelului, sunt ºi mulþi care au evitat sã aleagã aceastã þarã ca destinaþie pur ºi simplu pentru cã au prejudecãþi. Iar cea mai des întâlnitã este asocierea cu imaginea unei þãri în care civilizaþia nu prea este la ea acasã. Aprecierea nu poate fi decât una greºitã. ªi un exemplu este Istambulul, cu o populaþie de 9,2 milioane de locuitori, fiind ºi cel mai mare oraº din Turcia, o metropolã care începe în Europa ºi se terminã în Asia, legând cele douã continente peste Marea Marmara. Partea europeanã ºi partea asiaticã a Istambulului, metropola turcã de ºase ori mai mare decât Bucureºtiul, sunt legate prin douã poduri suspendate deasupra Bosforului. Începând în Europa ºi întinzându-se pânã în Asia Micã, Turcia se aflã la confluenþa a douã civilizaþii: europeanã ºi orientalã.
Simfonie de sunete, culori, mirosuri, oameni într-o combinaþie unicã, peisaje care se schimbã la fiecare douã ore de cãlãtorie, oraºe antice, mãrturii ale unor civilizaþii demult apuse dar ºi staþiuni moderne, plaje întinse, moschei dar ºi biserici, acestea sunt doar cateva dintre exemplele care ar putea defini acest pãmânt. Apoi, trebuie sã ºtiþi cã aici nu se servesc bãuturi alcoolice pe terase. În astfel de locuri, bãutura cea mai consumatã este ceaiul de mere.
Nu v-aþi decis unde sã petreceþi vacanþa? Nu ºtiþi ce sã alegeþi? Pentru turiºtii români, una dintre variantele de petrecere a concediului, a vacanþei, rãmâne Turcia. Litoralul de aici oferã numeroase posibilitãþi de petrecere a timpului liber, precum ºi servicii de calitate la un preþ accesibil. De ce v-aº recomanda Turcia? Pentru cã în ultima vreme tot mai mulþi români au plecat în vacanþã pe litoralul turcesc. Pentru cã aici, raportul calitate-preþ este unul corect ºi pentru cã meritã sã mai vezi ºi ce fac alþii. Dacã te duci numai la noi, dai tot atâþia bani, dar uneori condiþiile lasã de dorit.
Mi s-au pãrut foarte amabili turcii. Adevãrul este cã noi ne adaptãm oricum foarte repede. Nu cãutãm hoteluri de lux, considerãm cã în vacanþã nu te duci sã stai în hotel, te duci sã te plimbi, sã vizitezi un muzeu. Se spune cã e bine sã mai întrebi ºi pe cei care au mai fost atunci când pleci pentru prima oarã în anumite locuri. Înainte sã plecãm ne-au spus niºte cunoscuþi sã nu ni se parã curios dacã la masã vor fi serviþi întîi bãrbaþii ºi dupã aceea femeile. Nici o problemã. Aºa e normal la ei. Dacã-mi aduc bine aminte ºi pe la noi în unele familii se procedeazã aºa.
Peste tot am întâlnit foarte mulþi turiºti greci ºi ruºi. Ne-am distrat de minune. Alin citea o revistã ºi un negru, african, se tot învãrtea pe lângã noi ºi se tot chinuia sã-ºi dea seama din ce þarã suntem. Nu pricepea, nu ºtia în ce limbã este scrisã revista ºi curios l-a întrebat:
-Polonia, Rusia, Cehia?
-Nu, România.
-Hagi, a adãugat el imediat.
Ca român, eºti tratat senzaþional ºi primul lucru pe care îl spun este Hagi. Cu el eºti bine primit peste tot. Am râs ºi ne-a plãcut când un taximetrist asculta Ovidiu Komornik. Îi plãceau foarte tare melodiile ºi ne-a spus vesel cã a primit caseta cadou de la un român.
* *
Dis de dimineaþã, dupã punctul de frontierã, vama, care ºtiþi mulþi dintre voi cât este de frumos sã o treci pe la vecinii noºtri din sud... Cum, nu ºtiþi? Nu ºtiþi cum sã vã descurcaþi la frontierã? E foarte simplu ºi totul se rezolvã la faþa locului. Un poliþist de frontierã poate obþine cam … de euro, vara, ºi … de euro, iarna, iar un vameº, indiferent de anotimp, poate scoate cam … de euro zilnic. Aceste sume, vã daþi seama ºi voi cã, sunt împãrþite cu superiorii ºi cu superiorii superiorilor vameºilor ºi plutonierilor de frontierã. Nu mai vorbesc de produse, care dacã le fac cu ochiul, te lasã fãrã ele.... Dar ce, parcã nu ºtie lumea ce se întâmplã la frontierã?! V-am spus ºi eu doar aºa. Am avut noroc sã cãlãtoresc cu un om care lucreazã la vamã ºi a avut bunãvoinþa sã le spunã cum câºtigã un „ban cinstit†celor cu care servea ºi el o bere sãracul la ieºirea din turã. Am auzit ºi eu, cã doar de aceea avem ochi ca sã vedem ºi urechi ca sã auzim. Dar, nu mã intereseazã. Eu nu am probleme la vamã. ªi ºtiþi de ce? Vã spun cã nu e nici un secret: cunosc Legea.
O dimineaþã, cu mult soare, care ne vesteºte o minunatã zi. Am ajuns în þarã. Pentru cã, ºtiþi ºi voi, cã nicãieri nu e mai bine ca acasã. Iar cei care vor sã plece trebuie sã ºtie: Nicãieri nu poþi vorbi despre acasã, decât aici!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|