|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dantela cărui vis? |
|
|
Text
postat de
Camelia Constantin |
|
|
Sunt înserări ce vin fără să bată,
pendule creponate, de hârtie,
o sete de lumină argintie
și umbra mea, de toate vinovată.
Nedeslușiri ce-adună laolaltă
ninsoarea într-o mare de beție
și iazurile ca o veșnicie
rămasă în solstiții, exilată.
Mă nesfârșesc, tot mai străină ție,
în crinii mov cu gulere de vată,
dantela cărui vis am fost brodată,
pe trupul cărei veri, în agonie?
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mi-ați dantelat atât de frumos poeziile, domnule Hurmuzache...cu încântare am citit și recitit.
Vă mulțumesc frumos, pentru tot,
|
|
|
|
Postat
de catre
Camelia Constantin la data de
2013-01-27 21:47:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
er. ,, dantela unui vis"... |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-01-27 16:22:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E Unul care țese din raze fără număr
Fântâni ce-ascund adânc o apă preacurată,
,,O sete de lumină te face vinovată
Că te apleci să bei, cu stelele pe umăr
,, Nedeslușiri ne poartă prin întrebări, hai-hui,
Arareori răspunsul îmbracă niște haine
Și ne petrecem ,,umbra prin nesfârșite taine,
Dar scara către ceruri așteaptă să o sui..
Pe străzi vecine raiul, dar nu avem permis
Fugim de noi prin lume și ne-ntâlnim mereu
Cu cel ce strigă-n urmă: acela sunt tot eu,
Chiar dacă port, ascunsă, ,,dantela unui
|
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2013-01-27 12:08:44 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|