FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Keller EugeniaErika


Pentru pãrinþi-Dragostea este fundamentul educaþiei. Avem puterea de a disciplina în mãsura în care avem puterea de a iubi








Îmi cãutam cheile-n geantã. Întunericul serii rânjea cu ultimele raze de luminã, parcã certându-mã cã ajung de la lucru la ora asta, orã târzie pentru o mãmicã care are de verificat teme, gãtit, spãlat zilnic, cãlcat etc...ºi curãþenie...of, da, curãþenie...
Cu mâinile ocupate, o servietã burduºitã cu acte în stânga, o plasã de zarzavaturi ºi fructe în dreapta, încerc sã apãs pe butonul soneriei cu fruntea sau tâmpla, în dorinþa cã puiul meu îmi va deschide mai repede.
Visez...doar eu îi spun mereu nu are voie sã deschidã la nimeni. Dupã clipe pierdute, mã eliberez de greutãþi, gãsesc cheile si deschid uºa.
-Nu, nu ai voie sã intri, mami, se aude vocea cu clinchet de râs al lui Tedi.
-De ce , puiul mamii, iar mã aºteaptã vreo surprizã? îl întreb eu, îngheþatã de frig, obositã, dornicã sã-mi sãrut îngeraºul, sã mã eliberez de zecile de lacrimi întãlnite doar într-o singurã zi, amãrãciuni a unora mai puþini norocoºi dintre noi care au ajuns într-un moment de a nu se putea ajuta singuri.
-Da, normal cã e surprizã, dar de data aceasta numai este un desen sau o floare aºa frumoasã ca tine, (îmi spune, râzând ), e altceva... ghici, ce o fi oare, dragã ghicitoare?
-Tedi , nu ai putea sã mã laºi sã intru-n casã , sã scap de plase ºi apoi sã-mi arãþi? Simþeam cã sunt la capãtul rãbdãrii când brusc mânuþele lui mã trag cu plase cu tot în casã, pupându-mã cu bãrbia, guriþa, nãsucul plin de ciocolatã ºi scoþând tacticos o coalã de hârtie, bine împãturitã, din treining.
-Mami, asta e pentru tine, pentru site-ul tãu de poezie, ºtiu cã-þi place...e scrisã numai de mine...ºi zãu cã e tare bunã , îmi rãspunde cu o mimicã arogantã, puºtiul meu curtenitor.
-Ok, hai sã te vãd ce ai acolo îi zic eu ºtergându-mã pe faþã de ciocolata de pe guriþa lui ºi întrezãresc parcã o poezie...pe care o citesc cu greu fiindcã el considerã cã e deja mare, cicã, în clasa a treia, preferã în general sã tasteze decât sã scrie de mânã.

Mama mea si numai a mea,
-poezie-
de T.V.K,

Mama mea scumpã, dragã ºi bunã,
Te anunþ în scris
cã sunt un legal lenevist.
Te asemãn cu o zânã
Vrednicã-mi eºti de slugã,
Tu îmi veghezi ca un zeu,
Odihna somnului meu.
La ºcoalã, eu întârzii mereu,
Fiindcã þin la somnul meu.
O pãlmuþã nu mi-ai dat
De când barza m-a donat.
Cu o mustrare linã dar de nedescris
Eu vrednic devin ºi nu doar în vis
Însã nu mã þine
Red Allert îmi vine…
Jur cã o sã mã schimb,
Pânã a doua zi-
La a ta poruncã,
Eu voi face muncã.
Si voi învãþa…
numai Foarte Bine eu voi lua
Mândrã ca sã fii,
de al tãu unic copil
Te iubesc , mãmico!
Tu presari în calea mea,
Numai fulgi de nea,
Ca în patru ianuarie- prima zi a mea!


Deodatã inima aleargã în mine ca la o finalã de box. Parcã ºi roiurile de albine se nãruiau sub bãtãile ei. Pendula cea veche de la strã-strãmoºul meu din partea tatei era pe jos...fãcutã zob. În camera lui Tedi vãd iar toate hãinuþele scoase din dulap ºi împrãºtiate jos pe covor, unele agãþate în puºti, pistoale, tancuri pe post de steaguri , cearºarful cel bun era desenat, decupat cu ochi si nas ºi mustãþi.
(doar ieri îi schimbasem lenjeria de pat si i-am aranjat camera)
Tac , mâlc, simþind cã iau foc..intru în camera mea , (cea mult doritã de Tedi datoritã calculatorului ºi a spaþiului mare de a þopãi în pat pânã la tavan, mai ales cu prichindeii lui de bloc), observând încremenitã cã aceeaºi soartã au avut-o ºi hainele mele, chiar ºi cele de serviciu pe care mi le calc cu greu...
Uºa ºifonierului meu era ruptã, semn cã cineva a folosit-o ca leagãn.
Simt cã explodez...teoria ca teoria, dar practica ne omoarã...ºi þip, þip, þip la el.
-Tedi, nu mai pot…nu este corect ca eu obositã venind de la lucru, sã vãd cã nu-mi respecþi munca.
Pânã când? Pânã când tu nu respecþi ce s-a hotãrât în familie? Fiecare are sarcinile lui…
îi spun eu într-un ton mai mult decât rãstit. ªi…
Ochii copilului erau plini de lacrimi, eu eram destul de mânioasã, ºtiam cã aceste þipete ale mele distruge relaþia dintre noi ºi nu aºa îl puteam convinge cã ceea ce a fãcut el este o greºealã. Simþeam teama în privirea lui ca un cuþit aruncat copilãriei mele. Îmi muºc buzele cu putere, de jena de a nu spune cuvinte pripite ºi necontrolate, nu vreau sã-mi urmez impulsurile de moment, nu vreau sã ajung sã dau în copilul meu. Privesc insistent în ochii lui ºi îi vãd pe ai mei, ochii unei fetiþe speriate ºi foarte neastâmpãrate, pline de cearcãne ºi plâns, efect al bãtãilor cu cureaua, al umilinþei de a sta ore întregi în colþul camerei pe cojile de nucã.(niciodatã nu am înþeles de ce eram astfel pedepsitã). Copiii iartã, aparent uitã repede ºi rareori poartã picã.
-Tedi, îmi pare rãu cã am þipat la tine recunosc cã sunt foarte supãratã ºi mânioasã dar tu azi ai greºit, eu am muncit mult ca sã cumpar acest dulap iar pendula îmi era cea mai dragã amintire de la "bunii" mei ºi dezordinea din casã o vãd ca pe o rea voinþã din partea ta, îi spun , încercând eu sã gãsesc calea unei direcþii emoþionale controlate care sã nu tensionez legãtura de pãrinte cu copilul meu ci sã abordez o educaþie bazatã pe dragoste nu pe impuls. Aº vrea sã îmi explici punctul tãu de vedere, te rog.
-Mami, începe Tedi… pledoaria de justificãri…aici a fost un rãzboi, eu eram cãpitan, hainele agãþate sunt pe post de steaguri, fiecare camerã însemna un teritoriu ce trebuia
cucerit. ªtii, mami , este exact ca în Warcraft III, la început au fost elfii, apoi au fost oamenii si orcii., aºa au început luptele între urmatoarele rase : orci, elfi si oameni, doar pentru ca erau diferiþi, de aceea se luptau ei…acesta era primul lor motiv de luptã .Cel de-al doilea motiv era acela de a avea mai mult spaþiu, se luptau pentru teritoriu ºi pentru faima de a demonstra cã o rasa este mai bunã, mai puternicã.De aceea mi-au trebuit toate camerele. Iar într-o zi oamenii au atacat orcii (adicã azi), în aceea luptã, oamenii ºi orcii s-au luptat crud si farã de milã ºi într-un final nefericit n-a câºtigat nimeni fiindcã a rãmas doar un singur footman (om in armuri) si un grunt (orc cu toporul), lupta s-a desfasurat pe un lan de porumb, (aici în camera ta unde sunt împrãºtiate hainele tale ).
Claudiu era “orc ‘ de aceea s-a agãþat de uºa dulapului, eu sunt “elf ‘ fac numai lucruri bune si am puteri magice iar Armand este omul, toþi suntem diferiþi ºi luptãm pentru teritoriu….
-Mda, Tedi, însã joaca nu înseamnã distrugere ºi dezordine, eºti de acord?
Iar cine greºeºte plãteºte!
Toþi greºim, mai mult sau mai puþin dar trebuie sã ne reparãm greºelile.Hai sã-l sunãm pe nea Ionel sã vedem cât costã reparaþia dulapului ºi a pendulei (dacã se mai poate face ceva pentru ea) iar reparaþiile le suporþi tu din banii de puºculiþã. Curãþenia, ar trebui sã o faci singur ºi vei începe din acest moment.
Este corect aºa? îl întreb foarte rece.
-Da , mami este corect, spune Tedi cu o voce tristã, întinzându-mi puºculiþa cu bani, strânsã într-un an de zile …ºi bolborosind niºte socoteli despre ziua de pensie a bunicii ºi cea de salariu a tatalui…
-Aaaaaaa, ºi Tedi…am vorbit deja cu tati, mã suþine în hotãrârea luatã iar porculeþul tãu –puºculiþã nu va mai fi hrãnit în zilele lui de salariu…pânã când nu vei pãstra curãþenia în casã aºa cum o gãseºti. ªi te vei duce mai des la bunica ca sã o ajuti dar nu în zilele de pensie.
Totul depinde de tine, sã pãstrezi curãþenia în casã iar dacã la mine vei vedea haine aruncate atunci e corect sã ai ºi tu la fel dar dacã în camera mea este mereu lunã atunci aºa trebuie sa fie ºi a ta. Din clipa asta nu mai discutãm de curãþenie, atât am avut de spus…
Mi se rupea inima cum vedeam cã i se inchid ochiºorii de somn ca sã repare „mica lui joacã”, ºtiam cã o perioadã bunã de timp în casa noastrã va domni „Zeul ordinii” ºi la fiecare micã bãtãlie cãºtigatã în „Rãzboiul curãþeniei” o sã am grijã sã-l premiez pe micul meu luptãtor elf.


„copiii nu se cern prin site
ºi nu se-aleg în rãi sau buni
cãci Dumnezeu când ni-i trimite
ne umple casa de minuni

ni-i dã micuþi cu grijã-n suflet
sã-i ridicãm cãtre lumini
ºi drept sã-i îndrumãm la umblet
pe calea asprã spre grãdini

iar de-om greºi a noastrã-i vina
nicicum a pruncilor crescuþi
ºi-obrazul de-l mânjeºte tina
numai pe noi ne face sluþi

ei se pornesc egali în lume
ºi de ajung la bine greu
este cã noi greºim anume
dar îi ajutã Dumnezeu

nici ei nu ne vor cerne-n site
sã ne împartã-n buni sau rãi
vor fi doar fiinþe împlinite
iar noi icoane în odãi „

Sentimentele copilului în ceea ce þine de persoana lui este o reflectare a ceea ce crede el cã ceilalþi gândesc despre el. Încrederea ºi încurajarea pãrinþilor sunt determinante în educaþia unui copil. Copiii au nevoie de dragoste ºi atenþie, au nevoie sã se simtã iubiþi ºi apreciaþi.Iar dacã vor mai fi “rãzboaie de curãþenie” atunci el va face pe grozavul , se va da în spectacol pentru a-mi atrage atenþia aºa în felul lui cu orci cu elfi cã undeva eu greºesc.
Mã rog la Dumnezeu sã nu greºesc!


-sfârºit-
versurile aparþin d-lui Ovidiu Oana
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  :) Sorin, cred ca tu ai mai multa incredere in mine decat am eu in mine.Ma abitioneaza...;)ideea!
Trebuie saptamna aceasta? ..intreb deoarece saptamana asta am o sapt de delegatii si controale si etc.
Si inca o intrebare....ramane "in care eroii sa fie copii si subiectul sa fie tot pentru copii..sau...si poate fi jucata de copii dar subiectul nu e pentru copii"
zic DA! :-* 		 
Postat de catre Keller EugeniaErika la data de 2006-02-13 22:55:01
         
 
  Erika hai sa incercam o sceneta (4-5 personaje) in care eroii sa fie copii si subiectul sa fie tot pentru copii. Esti mai aproape de ei... Varsta: clasa 6 sau 7 sau chiar 8 (aici ar veni poate prima dragoste).

Hai o lucram impreuna - eu am incercat si poate fi jucata de copii dar subiectul nu e pentru copii. Schiteaza un inceput si daca-mi permiti la aceasta sceneta particip si eu. Am fi coautori. Daca nu, da-o siungura. Uite, cauta cineva o piesa pentru copii...

Ce zici? 		 
Postat de catre Sorin Teodoriu la data de 2006-02-11 08:13:50
         
 
  eeeeeeeeei, ce onoare sa am comentariu de la Domnul Mitica si Lory in acelasi timp
Drag imi este trecerea voastra si va iubesc tare mult.
Trebuie sa recunosc ca "Razboiul curateniei" in realitate nu s-a terminat.
Sincera sa fiu, eu sigur nu pot iesi invingatoare din el :))) :P)


mai veniti..eu am sa va astept
erika
acu' fug intr-o delegatie
sa aveti o zi buna:) :X
  
Postat de catre Keller EugeniaErika la data de 2006-02-11 06:17:43
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Tedi al tau merita un mare pupic, eu nici acum nu sunt in stare sa fac fata razboiului acesta tacit intre mine si mama:))) probabil ca il voi purta curand din contumacie:).
cu drag - Lory 		 
Postat de catre BBBB aaaaaa la data de 2006-02-10 09:57:04
         
 
  Pentru Erikuta si Tedi

pisicutei ii e frica
de Tedi, ca-i o corvoada
cand el o trge de coada,
dar Erika ii explica:
-el numai se antreneaza
pentru-o viitoare faza
cand va trage de codite
doar fetite ce fac fite

p.s.
citit cu mare placere

  
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2006-02-09 23:29:29
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE