FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cină
Text postat de Aurelius Marcus

Moto:
"Se întâmplă să-mi cadă-un fruct în mână
Neatins decât de inocența mea"
"Întâmplări" de Emil Brumaru

*
Spre largul iubirilor mele
mai este tihnă la cină
și-n gusturi avide palpită
jeleuri cu gelatină,
cuvinte suave-n pahare
au gura plină cu vinuri,
în sticle absinturi viclene
reflectă blânde satinuri.

Și-așteaptă întinse pe masă
fructe cu pielea pustie,
desfrâul molatic se toarnă
din brune lămpi de hârtie,
trunghiuri perfecte valsează
atunci, acum și acolo,
șiraguri de ciocolată
și melci în costume de polo.

Agude albastre inundă
oglinzi născute să-nchege
arome de scorțișoară
în ziua cu margini dulcege.

Sunt flori și calme cristaluri
și într-o caleașcă sunt fluturi
și-un gong argintat să ne bată
în ritm de coapte săruturi.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Sper la înțelegere din partea dumneavoastră pentru elementele manieriste din poezia” Cină”.Dincolo de meremetiseala mea lirică modestă, destul de veche de altfel, Emil Brumaru rămâne un scriitor remarcabil ce mai poate avea multe de spus, un scriitor pentru care am o mare stimă. Păcat că televiziunile noastre îl prezintă atât de puțin. Vă doresc sănătate și belșug!  
Postat de catre Aurelius Marcus la data de 2012-07-22 17:02:30
         
 
  Ce mă determină să cred că nu e Brumaru?
Cu toate că sunt respectate normele gramaticale, căci, pe vechi, nu prea se lăsa textul fără hățuri, totuși, în două locuri s-au făcut omisiuni de punctuație (două virgule lipsă). Presupun că Brumaru e un bun cunoscător al gramaticii și nu ar fi lăsat să-i scape nicio greșeală.
Apoi, ținînd cont de ipotetica evoluție poetică a oricărui autor, textul de mai sus pare a fi din zona începuturilor brumariene. Ori, e greu de crezut că poezia ar fi rămas în afara vreunui volum.
Așa că înclin spre ideea de imitație.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-07-22 12:39:28
         
 
  Greu mai pricepeți, băieței!

Aici, e ca în cazul unui brand: lucrul este, în continuare, produs sub sigla firmei cunoscute? Atunci e original și poate fi consumat ca atare.
E o chinezărie, fie ea oricît de bine reprodusă după original, tot o chinezărie rămîne.
Personal, am depășit de mult momentul Brumaru și, chiar dacă ar mai da ceva pe piață, nu m-ar mai interesa. Nu mai am ce afla.
Dar asta e altă poveste.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-07-22 12:28:35
         
 
  păi se pot împușca doi iepuri dintr-un foc, dle peia...

și eu l-am citit din soarță-n scoarță pe emil brumaru și, într-adeăr, CINA nu apare pe nicăieri...

dacă supoziția mea se confirmă, atunci ne aflăm în fața unei poezii scrisă de emil brumaru însuși, sub pseudonim, ce-i drept...

și atunci ce să considerăm, că brumaru s-a pastișat pe sine însuși?
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2012-07-22 12:17:20
         
 
  "Din ce am eu, de Brumaru, nu am găsit una identică."
 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-07-22 11:36:21
         
 
  "Dacă vrei, cu adevărat, să scrii poezie, fă-o ca tine."
 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-07-22 11:35:36
         
 
  Din ce am eu de Brumaru nu am găsit una identică.
Poate prin alt volum, poate nepubllicată.

Dar dacă nu e Brumaru, atunci, oricît de bine ar suna pastișa, virajul în zona epigonică nu mă atrage în niciun fel. Am consumat stilul Brumaru, mi-ajunge. Cu imitațiile ce să mai fac?
Dacă vrei, su adevăra, săs crii poezie, fă-o ca tine. Da' e cam greu să ajungi acolo!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-07-22 11:34:49
         
 
  ce-ar fi ca marcus aurelius să fie una și aceeași persoană cu emil brumaru? (adrian mihai)

Adrian, n-ar fi chiar imposibil. Dar, în acest caz cred că numai prezența celor doi clasici în viață (Dumitru Cioacă și Andrei Florian) l-ar fi putut determina să posteze aici.
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2012-07-22 10:38:54
         
 
  ai perfecta dreptate, stimate ctiric de peste nistru, am remarcat și eu că ghiersul auleriului zice cu foc! dovada? aici:

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=42485

însă nu pot să nu remarc faptul că iarăși ai dreptate în ceea ce privește apropierea de auleriului de brumaru. și, cu această ocazie, îndrăznesc să supun atenției dvs următoarea gogomănie: ce-ar fi ca marcus aurelius să fie una și aceeași persoană cu emil brumaru?

zic și eu...
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2012-07-22 10:25:54
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Marcus Aurelius, să nu-l mai cheme pe bunul meu prieten Stoic(a) Epictet, dacă tu nu meriți să fii citit cu mare atenție. Dacă tac deocamdată, tac doar pentru că mi-e teamă de o capcană.
marcus tullius cicero
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2012-07-22 09:03:09
         
 
  Mulțumesc de comnetariu! Așa este. Maniera lui Emil Brumaru-i evidentă. O să atașez un moto. Este "se toarnă" nu toamna. Care ar putea, desigur, să fie o variantă. Cu stimă,  
Postat de catre Aurelius Marcus la data de 2012-07-21 23:42:07
         
 
  Poem bine scris care aminteste de Emil Brumaru si celalat mare Nikita (nu Danilov). Nu stiu daca s-a spus intentionat se toamna in loc de toamna, dar mie mi-a placut gaselnita, suna bine. Sper insa sa nu treaca pe langa ea distinsul general Peia.  
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2012-07-21 18:55:42
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23956
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE