PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Unui înfumurat fără limite Text postat de Vasile Hurmuzache Este mîndru, gata-i treaba, A umplut din nou haznaua. Scurmă-ntr-una cu nuiaua Şi-i miroase groaznic laba… Crede că acolo-i seva Pentru el şi Pomul Vieţii, Că bieţii Adam şi Eva Au mîncat precum orbeţii… Însuşi, este demn de milă. Că a fost cîndva gigel… Aruncînd cîte-o pastilă Se crede mare spiţer… Eşti bolnav ori sănătos, Îţi aplică tratamentul; E un fel de sfînt pe dos, Insultînd tot firmamentul… Doar reţete naturiste, Numai pastiluţe bio. Neuronii – false piste Ce ar conlucra cu brio… Parcă s-a-nfrăţit cu vidul, Încuscrit cu Sfîntul Petru, Şi-şi cultivă ,,genocidul” Pe tarlaua cu salpetru… Nu-i ca el geniu pustiu, Infailibil precum Papa, Se crede Mare Cadiu Numai deschizîndu-şi mapa… Simte, dom’le, ca limbricul Ajuns la maturitate, Unde este inamicul Şi îi ouă pe la spate… Sau, cînd muşcă de obraz Doar de dragul muşcăturii, Juri că muşcă dintr-un praz Şi e negru-n cerul gurii… Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   reche,ştii care este definiţia specialistului? în fapt, nici nu contează, eşti cel mai mare specialist în viaţă!... de la descoperirea iovaninei, creierul meu secretă o cantitate exagerată de ocitocinocina alterată... îţi voi povesti în curînd cum devine chestia...   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-05-30 20:59:59               eşti bun, zache, din ce în ce mai valoros, nu-i asculta pe ăştia că-s invidioşi. cînd vei exploata şi latura ludică a personalităţii tale lirice vei deveni dex-simbolul europeei.   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2012-05-30 07:42:34               ,,Pentru că tot sînteţi atît de retro,mai citiţi,(sau recitiţi) arhivele Junimii; partea despre ,,caracudă” şi despre ,,cei trei care nu înţelegeau nimica”, da nimica,nimica!” (latunski criticul) Am numărat comentariile şi …aveţi perfectă dreptate!   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-05-29 22:32:59               cu ZACHErlină aţi încercat?   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2012-05-29 15:08:19               Tocmai aceste comentarii mai mult decît răutăcioase m-au determinat să postez ,,texte” şi doar cîteva grame de literatură în adevăratul sens al cuvîntului. Presupun că gramele mai sus citate au fost distribuite, sub formă de litere, în acele ,,texte” despre care faceţi vorbire. Asta ar explica imposibilitatea de a le identifica . Conceptual, ele, gramele de literatură în adevăratul sens al cuvîntului, există. Aplicînd (mă rog, uşor forţat) principiile taxonomiei, putem da şi peste reprezentativitatea lor. A gramelor. Pe care le regăsim în economia uşor haotică a textelor. Sub aspect ergonomic, ar mai fi de lucru. La capitolul optimizare. Dacă tot am rezolvat chestiunile conceptualităţii reprezentative şi ale taxo/eco/ergo ori a altor tipuri de nomii, se cade a mai fi lămurit aspectul encomiastic al prezentului comentariu. Aştept şi accept doar opinii pertinente.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2012-05-29 13:40:14               Stimate domn Zache, Domnia voastră prea-distinsă (observaţi cu ce acribie angelică urmez pildele educative ale demiurgului nostru, autor al celor 10 + n porunci), ne serviţi, cu o candoare mai mult decît înduioşătoare, un exemplu de autocritică... ăăă... conceptual-reprezentativă, ca să zic aşa, reiterînd înţeleptul principiu: "Primează libertatea de exprimare în faţa valorii textuale”. Ceea ce, nu-i aşa? dă acestui sait o greutate paradigmatică de excepţie, vizavi de celelalte instituţiuni de profil, complet lipsite de lumina călăuzitoare a unui astfel de principiu mobilizator. Deci, primînd ea, această libertate, şi în faţa Marelui Text la care şi domnia voastră aspiraţi a contribui cu mare rîvnă, vă aşteptăm cu noi capodopere de profil. ... Şi vă felicităm!   Postat de catre ioan peia la data de 2012-05-28 22:38:45               Domnia-voastră, Hurmuzache, nu puteţi viza prin uşa larg deschisă nici măcar obrocul cu care personajul lui Nică al lui Ştefan a Petrii Ciubotariu încerca să aducă soarele în casă. Pentru că tot sînteţi atît de retro, mai citiţi (sau recitiţi) arhivele Junimii; partea despre "caracudă" şi despre "cei trei care nu pricepeau nimica", da nimica, nimica! Pe acest sait există doar latunski criticul. Alte informaţii şi presupuneri sînt apocrife. Procupările pentru starea civilă a postatorilor vă împiedică să vă dedicaţi "operei magna", din care cu zgîrcenie ne oferiţi doar fragmente.   Postat de catre latunski criticul la data de 2012-05-28 21:35:21               Domnule George Savu,nu mă mai interesează motivele pentru care o faceţi; mă miră numai consecvenţa cu care o faceţi. V-aţi simţit cumva vizat de cele trei texte? Nu mi-am dat seama, că nu le mai scriam… Tocmai aceste comentarii mai mult decît răutăcioase m-au determinat să postez ,,texte” şi doar cîteva grame de literatură în adevăratul sens al cuvîntului. Recitiţi Regulamentul, pînă îl veţi înţelege pe deplin. ,,Europeea” se deosebeşte de alte saituri tocmai prin conceptul că ,,Primează libertatea de exprimare în faţa valorii textuale”. Şi bucuraţi-vă, pe alt sait, nici comentariul dvs nu ar fi făcut carieră… Şi nu uitaţi un lucru: suntem cu toţii invitaţii unei gazde generoase şi binevoitoare, acest sait nu este feuda dvs sau a altcuiva. În ceea ce priveşte comentariul propriuzis, este numai bun de aruncat la coşul de gunoi! ,,Taxonomic, economic si ergonomic…”, Păi,v-aţi lăbărţat extraordinar de mult, chiar nu cunoaşteţi sensurile acestor termeni? Nu-mi voi închide de dragul dvs caseta comentariilor, dar vă promit solemn că voi amenda ,,taxonomic, economic si ergonomic” tot ceea ce veţi posta de azi înainte. Şi în final, îi dau cuvîntul lui V.Alecsandrii: ,,……………………………………………. Iar voi, acei ce-n mine săgeţi tocite trageţi, Cîntaţi, dacă se poate, fiţi buni şi nu mai rageţi!”   Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-05-28 20:46:02               erata: ultimele trei...înfierarea etc.   Postat de catre latunski criticul la data de 2012-05-28 11:29:33               Taxonomic, economic şi ergonomic vorbind, ultimile trei poeme ale domnului Hurmuzache nu intră în (şi nici nu ies din) sfera inferenţei clişeice. Universul cubist spaţial circumscris şi subscris sferei se loveşte şi se răneşte de muchiile şi vîrfurile acestui „pattern” de gradul doi (second-hand). Prin înfierearea cu mînie proletară şi culturală a diverselor tipologii şi anomalii comportamentale (deranjante şi sîcîitoare ca nişte anofeli pentru un creator marcant), acesta surprinde cu acuitate condiţia morală, prăbuşirea damnată a vieţuitoarelor bipede, extrapolînd o logică aflată pe cea mai joasă treaptă a cunoaşterii şi utilizînd unelte şi mecanisme care exced trancedental tarele distinselor vieţuitoare patrupede sau tîrîtoare: Împuşcaţi toţi elefanţii,/ Au destui trompe viclene…/ Greu îşi poartă sicofanţii/ Neroziile perene…//”. Spun cu responsabilitate şi în cunoştinţă de cauză: Dacă doriţi să revedeţi selecţiuni din programa poetică păşunisto-suprafabulistă-contorsionistă – atunci aţi nimerit bine adresa. Sigur, mai pot fi operate nişte expresii în regim de programare, mai este loc pentru ajustări structural-cioplitoare. Care vor potenţa valoarea poemelor, a căror decriptare nu este la îndemîna oricărui receptor, chiar dacă are un bagaj burduşit cu lecturi. Condiţie sine qua non pentru a pătrunde în universul mistic al autorului, care: „Simte, dom’le, ca limbricul/ Ajuns la maturitate,/ Unde este inamicul/ Şi îi ouă pe la spate…//; sau să-i înţeleagă satisfacţia şi mîndria lucrului bine făcut: „Este mîndru, gata-i treaba,/A umplut din nou haznaua./Scurmă-ntr-una cu nuiaua/Şi-i miroase groaznic laba…// Evident, mintea mea de critic veleitar nu pătrunde întreg ansamblul textual, fabulos, universul infinit al creaţiei hurmuzache-iene, rămînînd pe un prag critic finit, raportat la nivel anecdotic, onomatopeic, interjecţional, dejecţional. Contez pe intervenţia doamnei Elena Ştefan, care va completa, va dezvoltata şi va lămuri aceste chestiunil absconse, ne va scoate din mocirla şi confuzia paranimică la nivel de Mare Text. Ştiut fiind că, dacă Marele Canion se divide mai la vale în mai multe şi mai mici canioane, dacă Marele Gatsby se regăseşte într-o infinitate de găbjiţi (acesta este un substantiv derivat din adjectivul de profil – inovaţia lexicală îmi aparţine) mai mici, iar Mareele Diurne, pot fi tabelate pe perioade ale zilei; tot aşa şi Marele Text se poate rupe-n figuri de stil şi-n alte textuleţe mai pe înţelesul nostru, al pălmaşilor în ale scrisului şi criticii literare. Că ştim şi noi (asta ca să ştiţi şi domnia-voastră că ştim, distinsă doamnă Elena Ştefan!) cuvinte străine, grele şi pîrîitoare ca numele poloneze, ba chiar eu am aflat de curînd care este antonimul cuvîntului „sex” (ah, ah, ah): rîsul (ha, ha, ha) şi nu altcum ori altceva. Comprehensiv, exhaustiv şi intempenstiv, ultimele trei poeme ale domnului Hurmuzache se pot constitui într-un exerciţiu de lectură în care melanjul epico-liricoid ne poate oferi un calup de distracţie argumentativă. Bibliografie: - A la la recherche du styl perdu, de Coq Gallic; - Eseuri despre eventuri şi ghiventuri, de Menelaos Apedofiliţei.   Postat de catre latunski criticul la data de 2012-05-28 11:17:27	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23956 Comentarii: 120078 Useri: 1426
ADMINISTRARE