|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Silvia Van |
|
|
Cumva
îmi pierdusem privirea
orbitele îmi înghiþeau rãtãcite
lungi petice de curcubee
smulse altor rostogoliri de vitralii
din alte temple ucise
Strigam de la capãtul lumii
despre aduceri aminte cu ploi strãvezii
ºi porumbei albi
pângãriþi pe altare de piatrã nomadã,
despre spinãri înalte de zei
cu flori carnivore încrustate pe umeri
ºi despre leºuri de vorbe
lãsate pe câmpuri sã îngraºe
succesive recolte de plecãri ºi uitãri
de aripi înnodate la spate
Însãmânþate roºu întru tãcere
palmele adunau respiraþii de lacrimi
sã umple cu ele
rotundul gol al astrului mort
ce va fi fost cândva
cãlãuza mincinoasã
a zborului meu frânt dinspre mine
înapoi cãtre mine
Mã mai întâlneam în rãstimpuri
mã mai vedeam
zgâriind tot mai uºor timpul -
vestalã cu braþele albe
îngropatã pânã la brâu
în colþul de ochi pãzit de speranþã
ca de un câine de pazã
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multumesc pentru cuvintele frumoase, Nicolae, eu ma simt onorata de trecere si multumesc pentru bunavointa de a-mi lasa un mesaj. E o bucurie pentru mine sa imi cunosc inca un prieten. |
|
|
|
Postat
de catre
Silvia Van la data de
2004-05-20 12:07:42 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
O disperare povestita cu calm, ca si cum ar fi fost a altuia, in imagini unice ... ma onoreaza ca cititor si ma descurajeaza ca poet. |
|
|
|
Postat
de catre
Nicolae Alexandru Isaia la data de
2004-05-19 20:41:36 |
|
|