FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Generația în blugi
Text postat de Adrian Ene
Mă uit la cer, ce tristă-i seara!
În jur e totul împietrit,
Din steaua cărții pică ceara,
Azi Păunescu a murit.

Ce negură e fără tine,
Cuvintele nu își au rost,
M-astupă ceața care vine
Și amintirile ce-au fost.

Cântam adeseori cu mine,
Mă astupa regimul dur,
Plângeam în nopțile senine
Visând că sunt un trubadur.

Băteam din palme ca nebunul,
Cenaclul ne ducea spre vis,
C-așa era atunci românul,
Un visător de paradis.

Cu vocea ta săpând în stâncă,
Noi orizonturi ne-ai deschis,
Lăsând în peștera adâncă
Pe veșnicie ce ai scris.

Te-ai istovit luptând cu hoții,
Plin de speranță, plin de har,
Nu ne-ai lăsat în voia sorții,
Te-ai dus iubind acest hotar.

Pentru tirani ai fost otravă,
Picând din versuri cu cinism,
Când îi făceai gunoi și pleavă,
Te-au interzis în comunism.

Nici democrații nu te vrură,
Erai un Țepeș permanent.
Te revoltai că țara fură
Ciocoii noi din parlament.

Te-au măcinat gânduri rebele
Să vezi poporul nostru brav,
Fără jigodii și lichele
Călcând pe trupul tău bolnav.

Spre ceruri urcă mii de rugi,
Pământu-i jerbă cu regrete,
E generația în blugi,
Frumoși nebuni cu albe plete.

Te-ai dus lăsând ca amintire
O flacără jelind stingher,
Dând lumii noastre mândră știre
Că-s doi luceferi sus pe cer.

Trist ai plecat spre nemurire,
Durerea țării te-a înfrânt,
Vei regăsi prin cimitire
Pământul drag, pământul sfânt.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23961
Comentarii: 120088
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE