|
|
|
|
|
|
|
|
|
cînd toate se tac |
|
|
Text
postat de
. solitaire |
|
|
începuse flautul la fel ca și cerul
într-o fîntînă
adîncind și mai mult plecăciunea cumpenei
nespus de periculos
mă încolăcisem pe după scaun
cei singuri sunt cei mai gălăgioși
și expansivi
dar și cei mai ocoliți
le vezi sufletul și-l poartă într-un bostan
din care s-au scos toate semințele
pîlpîind haotic ca o lumînare aprinsă
prin cele trei găuri scobite
alergînd să-i prindă pe ceilalți de mînă
doar așa poate un zîmbet
să le stea pe față tot timpul
fără să-și piardă pudra de pe aripi
si să se chircească
în rictusul celor plini și sătui de lume
jerbele de lumini și umbre măcelărind momente
flautul cu salturi mortale deasupra aortei
lunecau șarpe de hîrtie
pe lîngă o scenă
o invazie de îngeri
secționa transversal pielea solzoasă
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
și ca să nu mai creez confuzii, o să-mi canalizez critica numai către Elena Toma... |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-23 17:21:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Oka, Adriana, oka, .solitaire, m-am trezit admirat de două poete? Confuzia mi-o asum(!?), stilul eminamente feministic și sensibil m-o fi păcălit și pe mine, critic marcant. Sper că veți aprecia ("ambele două") cuvintele izvorîte din suflet, ca și "indicățiile" valabile în ambele cazuri. Iar nu-mi torn cenușă-n creștet, mai greșește omul, că vorba aia: "oameni sîntem și barabule mîncăm". Să fiți iubite de editori și ocolite de critici!
Iar tu, Adriana, și de Liviu S. Bordaș! |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-23 16:40:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule Critic Latunski, (foarte simpatic cand esti confuz) rogu-te sa nu ma mai pomenesti cand nu e cazul. Daca pe viitor iti mentii intentia, o sa am grija sa te anunte cineva. Cand o fi sa fie. :)
PS. Nu era greu sa intorci cateva pagini ca sa afli cine e autoarea. Sper ca nu te-ai luat dupa Vasilica, ca numai ea, dintr-un motiv necunoscut, mi se adresa hotarat sub unul din textele .solitairei, facandu-ma sa rad o zi intreaga. :)
Tie, poeta, iti spun fara sa am certitudinea ca iti fac un bine, ca eu, personal, am pretuit cel mai mult la poemele tale sensibilitatea si imaginatia iar la personalitatea ta faptul ca asculti, esti receptiva, dar numai in masura in care acest lucru te lasa sa ramai tu. Lasa, nu moda il face pe poet. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2010-10-23 00:20:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cw vrei solitaro, astae europeea: inimitabilă, fragilă, uneori imundă dar veșnic vivace! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2010-10-22 18:20:46 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vorba titlului- e mai bine cand toate se tac. Nu va pot impaca pe toti.
Va multumesc de comentarii. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2010-10-22 18:09:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu distinse coleg, stafiile bântuie intertextualitatea. Și știți de ce? Degeaba! |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2010-10-22 00:46:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Auzi: cică "poezia este sugestie, adică intertextualitate"!!
Pfuai dă mine, e dată dracului "intertextualitatea" asta: bîntuie peste tot, ca stafiile! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-10-22 00:39:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poezia de mai sus e un rateu, începînd chiar din titlu, și regret că spun asta vizavi de o autoare cu texte reușite, altcîndva. Se simte forțajul și lipsa de inspirație. Probabil că tema,- destul de pretențioasă - cere abilități poetice mai exersate.
Dar remake-ul de mai jos e o catastrofă!
Un exemplu revoltător de a te urca cu cizmele pe un covor proaspăt spălat.
De ce, oare, vor fi crezînd unii, care habar nu au de poezie, că știu să cîrpească, cu acele lor boante, inefabilul?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-10-22 00:22:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cînd toate se tac
începuse flautul
într-o fîntînă
adîncind și mai mult
nespus de periculos
mă încolăcisem
cei singuri sunt cei mai gălăgioși
și expansivi
și cei mai ocoliți
le vezi sufletul
îl poartă într-un bostan
din care s-au scos toate semințele
pîlpîind haotic ca o lumînare aprinsă
prin găuri cioplite
alergînd să-i prindă pe ceilalți de mână
doar așa poate un zîmbet
să le stea pe față tot timpul
fără să-și piardă pudra de pe aripi
si să se chircească
în rictusul celor plini și sătui de lume
jerbe de lumini și umbre măcelărind momente
flautul cu salturi mortale deasupra aortei
lunecă șarpe de hîrtie
lîngă o scenă
o invazie de îngeri
secționând pielea solzoasă
Știu din practica lucrurilor. Te vei revolta. Recitește peste un timp. POEZIA NU ESTE ȘTIRE. Poezia este sugestie, adică intertextualitate.
Am intervenit pentru că am asupra ce interveni.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2010-10-21 23:16:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Latunski, nu sunt Adriana. Poate ca mi-ar prinde si mie bine incisivitatea ei dar atunci nu as mai fi eu.
Multumesc pentru comentariu. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2010-10-21 21:40:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă tu, .solitaire, ești Adriana Giurcă de mai ieri, află că o rudă apropiată (persoană importantă pentru mine) a rămas impresionată de aplombul și incisivitatea ta în materie de întîmpinări și pledoarii. Zic și eu, că nu mă costă, bine ar fi să transferi acele calități și în poemele tale. Sensibilitatea, ca o a doua personalitate, îți sufocă esența nativă și chiar nu se mai poartă. Înțeleg poemul tău ca un "omagiu" adus celor pe care-i cunoști și îi aperi sau îi condamni; nu le judeca hidoșenia, ea există în fiecare dintre ei (noi). Esența poemului, cu săgețile laterale, oblice și explicative îi (ne) definesc. Ai și tu o jerbă de lumini și umbre, n-ai motive să suferi pentru alții. Te-am citit întotdeauna cu plăcere și uimire. Poți fi, cîndva, o voce a liricii feminine.
Iar dacă nu ești cine ești, părerea mea rămîne aceeași.
Dacă nu m-ar opri respectul față de talentul tău incipient, aș modifica două-trei imagini. Așa, mă rezum a spune doar: găurile se cioplesc foarte greu, aproape imposibil. Și inutil. O să-ți înstelez acest poem, cu condiția să-l revezi din alt unghi și peste oarece timp. Cu stimă, Latunski, critic omologat.
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-21 21:16:03 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tea, acum chiar ca am recitit cu atentie. Unde-s doi, deja apare un semn de intrebare. Am modificat. L-am multumit si pe Dan scotand acel haios.
Mersi. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2010-10-21 21:13:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
N-am deloc impresia ca "toate se tac"...un balans (debalansat?) da glas celor "singuri" si "galagiosi la care rezultanta e fireasca:"flautul cu salturi mortale desupra aortei..."
Intensa incursiune poetica, solitaire!
regards,
calvar*
ps. ma alatur lui Gheorghe, cumva: "sunt haiosi......care ranjeste", intreaga sectiune mi se pare in plus si un pic prea "subtire" pentru restul. |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2010-10-21 18:50:36 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dane, stiu si eu ce sa zic!? Abia acum realizez ca a ramas singur si izolat titlul. Initial a fost vorba si despre verbul a tacea in poem, insa, treptat, treptat l-am simtit inutil si l-am scos. Am sa vad ce se poate schimba la el.
De restul atentionarilor...am sa ma ocup mai tarziu. Acum nu imi dau seama ce ti se pare neclar.
Mersi. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2010-10-21 17:18:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu e rău deloc:imagini originale, un aer de melancolie reținută amară, forma destul de bine construită.
Probleme ar fi, în opinia mea la limbaj:
-aș scoate în locul tău argoticul "haios" nepotrivit într-un text liric de factura asta
-o hibă de expresie gramaticală în:
"ei rîd tot timpul așa
dar pe dinafară-s hidoșenia ce doar se rînjește"
-cam întortocheat acordul:
"flautul cu salturi mortale deasupra aortei
lunecau șarpe de hîrtie"
Nu mi-a plăcut titlul, în general stilul de aintitula astfel poemele mi se pare aiurea; aici cred că puteai pune simplu, în loc de altceva mai isteț primul vers FLAUTUL LA FEL CA ȘI CERUL.
|
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2010-10-21 08:17:08 |
|
|