|
|
|
|
|
|
|
|
|
volumul de poezii |
|
|
Text
postat de
adrian paparuz |
|
|
cuvintele ți se scurg
nemestecate
pe sâni
mai multe
mai fierbinți
pe sub cămașă
mai jos
tot mai jos
mâna îți tremură
pagină
după pagină
nu te oprești
respiri cuvinte
din ce în ce mai repede
sângerând
m-ai și uitat pe celălalt scaun
fără să știi că moartea m-a cerut
în căsătorie
cuvintele mele fac dragoste
numai cu tine |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
platonic sau malahic? aha, poetul dixit.
avem dreptul sa uitam pe oricine, indiferent daca va muri mai curand decat noi. uitarea nu se supune moralei. are un centru in creier si sufera la intemperii.:)
draguta poezia, dar stiu poti mai bine. |
|
|
|
Postat
de catre
Lidia Vernescu la data de
2010-08-31 23:23:13 |
|
|