|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ca păsările fără nume |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
Treci praguri de somn
prin odăile inimii goale
cu femei fară haine, melci fară casă
care traversează cu urme întunericul.
Zilele sunt inversul nopților,
beau zeama fructului oprit, gustă ierburi uscate,
dorm rupte și uneori se aruncă în gol.
Orașul e mahmur în noapte și desfrâu
cad florile deschise de un soare artificial.
când ar trebui să se zidească încet
în pereții trupului, să nu alunece,
căzute în scorbura timpului
ca păsările fără nume cu sufletul putred.
Atunci zornăie ondulând corpul
pe bacnote stoarse în labirintul de zgomot
al muzicii de manele,
și simt pulsul schimbului
la cotațiile arderii pe piață.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
..nu se leaga, o tresarire spre final, nu tremura-n oglinda mai nimic |
|
|
|
Postat
de catre
mihai robea la data de
2010-08-27 18:37:35 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|