|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dorința |
|
|
Text
postat de
Adrian Ene |
|
|
Pe alei mustind în ceață
Ce se pierd prin cimitir,
Zăresc capete de ață
Rupte din al vieții fir.
Cruci cu poze-ngălbenite
În alb-negru sau color
Peste tot stau risipite,
Le privesc și mă-nfior.
Văd copii, tineri, flori fete,
Le văd aura de sfinți,
Văd coroane cu regrete
Oameni simpli, dragi părinți.
Pleacă ceața, piere fumul,
Luna sus s-a arătat,
O rază-mi croiește drumul
Spre mormântul ce-am săpat.
Mă-nsoțește către groapă
Tânguit de cucuvea,
Pâlpâind pe cer mioapă
Se stinge încet o stea.
Îmi e teamă de morminte,
Lumânări se-aprind, se sting,
Mă strâng negrele veșminte
Crucea rece când ating.
Plânge cerul, plânge ramul,
Ce trist e sufletul meu!
De astăzi purta-voi hramul
Hărăzit de Dumnezeu...
Am o ultimă dorință
Pe al sorții eșafod,
De-oi putea, cu-a mea credință,
Firul vieții să-l înnod.
Chipuri blânde mă-nconjoară,
Suflete renasc din praf,
Lacrimi pe obraz coboară,
Cad cioplind un epitaf .
"Aici zace fară nume,
Anonim un scriitor
Neștiut în astă lume
Dar în cer nemuritor"
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|