PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
CINURILE EVROPEEI Text postat de Gheorghe Rechesan Mă rog domniilor voastre de iertare, că n-am pomenit pîn' amu de cinurile Evropeii. Căci toată suflarea din lavră, sau mai toată, e-mpărţită gospodăreşte pe ranguri. Întîimergătorul este, de la sine înţeles, precuvioşenia sa, stareţul Emanuil, mai presus de dînsul e doar Dumnezeu şi Cuvîntul. Urmează apoi fraţii arhidiaconi, toţi cu vechimeîn mitoc, toţi cu ranguri care mai de care şi aureolaţi de stele! Arhidiaconii împlinesc voile stareţului, adică biciuiesc cu vorbe grele pe îndărătnicişi pe toţi cei care nu prozodesc bine, tocmesc canoanele şi caznele şi potolesc pe zurbagii. După ei vin diaconii de rînd care-s şi ei cîrmitori şi îndreptători de năravuri, osîndind greşalele cu presărare de sare grunjoasă şi ardei iute pe limbile pîrdalnicilor care stîlcesc graiul şi nu stihuiesc cum trebuie.Atît arhidiaconii cît şi diaconii dau pilde prin scriitura lor preaplăcută şi înfiorată de frumos. Iar ce-i plăcut ochiului, place şi sfinţiei sale ! Rău iaste că aceştia s-au moleşit în ultima vreme şi nu mai prozodesc decît arar şi-atuncea scîrbiţi de parcă ar risipi mărgăritarele pre porci. Printre fraţi un loc pus deoparte au clevetitorii şi cîrcotaşii, care toată ziulica toacă ce buchisesc şi stihuiesc fraţii de rînd. .Nici patruzăci de harapnice zdravene pe spinare nu i-ar dezvăţa de naravul aista. Dară mie, fîrtat de rînd, ucenic în buchii cel mai urît mi-e rangul isonarilor ! Să vă luminez: orice ar dzice sau ar face fraţii arhidiaconi sau stareţul, dînşii ţin isonul cu laude şi linguşeli de ţi-e mai mare scîrba; iară cînd isonarii mai sunt şi preacurvari cu prozodia, ţi se face păru' măciucă de ce blestemate izvodiri scornesc. D'apoi isonarii de prozodie pot fi şi tare duşmănoşi; ferească sfîntu'să te-contrezi părerii lor pidosnice,căci sar cu arţag şi păruiesc pre oricare ucenic care le stă împotrivă. Sunt în stare pentru o bucăţică de prescură sau o steluţă calpă, să calce orice simţire ori stihuire mai cu duh, de li se năzare c-ar fi în contra isonului lor. Şi uite'şa printre cădelniţări şi tămîieri s-aude cum răzbate corul isonarilor, dincolo de zidurile subţirele ale Cuvîntului, în vînătul schit al Evropeii! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23952 Comentarii: 120073 Useri: 1426
ADMINISTRARE