|
|
|
|
|
|
|
|
|
de parcă primăvara ar fi ceva intim |
|
|
Text
postat de
. solitaire |
|
|
pentru a sti sigur că esti conectat la realitatea prezentă
și nu la alta
este indicat așa zic terapeuții zilelor noastre
să îți pui mereu întrebarea
care e starea ta de acum
sau să fii cît mai atent la ceea ce simți
în momentul în care te întrebi ce mai faci
mestec ultimele boabe de pop corn
rămase pe fundul pungii maronii și unsuroase
îmi leagăn picioarele atîrnate pe lîngă bancă
trenul aduce gălăgios după el o draperie întreagă de cer
iar eu repet cuminte întrebarea
care e starea care e starea care e starea
cînd mi-a venit ultima dată primăvara
se oprește trenul întrebînd exact în dreptul meu
clipesc repede
lăcuste mi se încurcă prin gene
vrăbii care nu mai tac
cuvinte aruncate în toate părțile
păi
știu că prima data îmi săgetase fruntea ca o nedumerire
a doua oară
venise ca un junghi trîntindu-mă
sub o întreagă livadă cu roz
și țin minte că a mai venit o dată
ca o senzație cumplită de căldură în abdomen
ca o stare fiziologică
despre care se vorbește prea puțin
de parcă primăvara ar fi ceva intim
de atunci îmi intrase ca un narcotic volatil prin toți porii
prin trunchiuri de copaci cu îmbrățișări ciudate
sîngerînd uneori cu petale
trenul pare un elefănțel dresat
nu-l interesează in ce anotimp e
așezat pe labe
pe care urcă și coboară curioșii
cu flori de plastic cu zîmbet de plastic
cu temeri sau frici
punga mi-e goală caut cu privirea un coș
și mă întreb ca și o jună ce nu și-a luat măsuri de precauție
ce să însemne cînd îți întîrzie primăvara
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Greu de rezolvat cele două strofe de la mijloc: 4 și 5.
Și e păcat, căci textul agață, are substanță, comunică...
Dar ar trebui să mai zăbovești pe el.
Repet, cele două strofe nu conving. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-05-19 14:15:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...de parcă primăvara ar fi lenjerie de corp și cosmeticale de la firme celebre...Hai să fim serioși! nu este decăt un elefănțel de pluș într-un decor de plastic. Un decor pe care ți l-ai conceput de ceva vreme și acum nu mai poți scăpa de el. Este ușor de decriptat. Dar și trist. Pentru că nu te ține nima-n brațe. Coșmarul generației: cariera (probabil) uber alles! În contrapartidă - singurătatea asumată. |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-05-19 11:34:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
din pacate, trenul e mai degraba un elefantel dereglat rau.Pe de alta parte imi plac ideile tale. |
|
|
|
Postat
de catre
florin ispas la data de
2010-05-19 11:19:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ioane, mersi, am revenit putin asupra mijlocului- vorba ta. Bune observatiile. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2010-05-19 05:50:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
din punctul meu de vedere:
"smulsă cu totul parcă dintr-o galerie" este o explicație absolut inutilă și care strică execelenta reușită a versului anterior. l-aș elimina.
"gînduri lăcuste" este un rateu demn de un începător! l-aș rade.
strofa patru este foarte slăbuță și scade mult din reușita primelor.
"privind cu inima-n gît libelula de cer" - altă ratare. și chiar strofa în care este integrată expresia e cam trasă de păr!
"modelînd trunchiuri de copaci cu îmbrățișări ciudate
sîngerînd uneori cu petale" - nu merge.
mi se par, iarăși, excelente ultimele două strofe.
per ansamblu, ai cam stîlcit-o la mijloc!
scrisă cu mai multă atenție și eliminat ceea ce e în plus, ar putea fi un text bun!
așa cred eu.
poate altcineva nu e de aceeași părere.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-05-19 01:09:35 |
|
|