|
|
|
|
|
|
|
|
|
De ziua ta |
|
|
Text
postat de
Valeriu Cercel |
|
|
Când te-a adus pe lume,
Femeie,-ntâia oară,
A așezat Pământul
Și Soarele pe cer,
Vestind parcă anume
Întâia primăvară,
Din clopoței și-n trilul
De aripi și mister ;
Cu aur pe cosițe
S-aduci zorii în casă
Și bolților de stele
Doi ochi, ți-a dat, de vis,
În sâni ți-a pus bobițe
Cu iz de tămâioasă
Și cămp de viorele
Pe ii din paradis ;
Din razele de Lună,
Prin ram de tei în floare,
Ți-a împletit cuvinte
În vers ca niciodat
Și din a Lui fântână,
Căldare cu căldare,
În jurul tău, fierbinte
Iubire-a presărat,
Ca din sămânța-ți vie,
Căci asta I-a fost vrerea,
Cum naște pâine norul
Din spic de el udat,
Ți-a dat spre bucurie
La fel, să porți durerea
Izvorului din pântec
De viață nesecat ;
Tu Evă, Mărioară,
Sau orișicare ești,
O stea-n Calea Lactee
Sau floare pe răzor,
Ca-n prima primăvară
În veci să ne trăiești,
Fecioară, tu femeie,
Tu mama tuturor !
Valeriu Cercel
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23953 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|