|
|
|
|
|
|
|
|
|
San Francisco Lens |
|
|
Text
postat de
Sabina Datcu |
|
|
I.
s-a lăsat liniștea
am plecat fără prea multe cuvinte
ne-a desparțit timpul și locul
și
câteodată plecarea aceasta doare foarte tare
și revenim, clipă de clipă, la ce este al meu, al tau, al nostru
la familiar
la noi
când ziua și-a întors răsăritul în apus, ne-am reîntâlnit
așa cum am făcut-o întâia oară
buze violet, genunchi juliți și urme roșietice pe umeri
ăștia suntem noi
- dar nu numai -
(iar asta e bine)
II.
mâinile împreunate
și privirea în pământ
așa te-am aflat, fără alt sprijin
fără a crede în ceva, fără Dumnezeu, lipsit de cuvinte
era numai zornăitul monedelor
în paharul de carton, întreptat către lume
iar lumea trece,
nu are timp să asculte, să vada, să simtă
lumea merge
(am vrut a scrie lumea merge înainte, dar m-am oprit: corect ar fi lumea merge încotro
)
III.
îți prezint un prieten
poate printre puținii pe care îi poți avea într-un asemenea loc
lumea nu mă asteaptă, mi-am spus
așa că am rămas o clipă asezată, cu paharul de carton în față
(știi tu
clipa aceea care-ți schimbă toată viața)
vorbind despre ce vrei și ce nu vrei cu OMUL acesta
își purta casa într-o navetă de sticle și viața și Totul său
și, ce mi-a plăcut:
era cercetător
 |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
deosebita alcatuire literara si vizuala
* |
|
|
|
Postat
de catre
hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de
2010-02-22 19:18:54 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|
