|
|
|
|
|
|
|
|
|
Conversatie cu demonul fricii |
|
|
Text
postat de
Marian Tudorel Lazar |
|
|
Demonul fricii imi scurma maruntaiele
Vad pericole acolo unde nu sunt:
Imi voi pierde jucaria,
Imi voi pierde jucaria,
Imi voi pierde jucaria!
Ce jucarie? Plaja asta de nisip?
Da, imi place sa ma joc in nisip,
Sa zidesc castele ale nimanui.
E-atat de multa singuratate intre oameni
Si totusi singuratatea lor imi tine de urat.
Imi tremura mainile
Si frica se insinueaza perfid pana in degete:
Vreau, vreau sa ma joc in continuare,
Nu vreau sa pleeeec!
De ce? Ce-are in plus plaja aceasta?
Am sadit o viata in ea si nu a iesit inca.
Sadesti vieti in nisipuri?!
Bietul de tine!
Da, sadesc! Sadesc in nisip, in piatra si in vazduh,
Oriunde suflarea vietii mele poate ajunge,
Oriunde exista o usa deschisa
Si o gura care striga, sadesc.
Nu-ti vei pierde jucaria deloc si,
De o vei pierde, iti voi da alta.
De ce? De ce imi vei da alta? Esti un demon!
Pentru ca imi place sa ma joc cu copiii si oricum
In castelele de nisip ale nimanui,
Doar eu locuiesc! |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23962 |
|
|
Comentarii:
120092 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|