|
|
|
|
|
|
|
|
|
Când eram eu mare și purtam taior |
|
|
Text
postat de
Veronica Pavel |
|
|
Când eram eu mare
și purtam taior
obișnuiam să spun
când eram mică
fusesem deja mare
cu un taior gri
ca al mamei
Tu n-ai fost mare
era raspunsul
mai ai până atunci
nu cred spuneam
cu fustiță plisată
și bolerou
Când eram eu mare
și purtam taior
ceream să fiu lăsată
să ating părul mamei
ai păpuși cu păr și ochi
mi se spunea
nu vreau păpuși vreau om
Acuma sunt mare
port taior
dar nu pot atinge
părul mamei
asta nu știusem
când copil spuneam
când eram eu mare
și purtam taior
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristi Stanculeasa, calatorule,
Cum sa-mi explic faptul ca ai aparut asa, din senin EXACT a doua zi dupa ce eu, in timpul noptii, ma gandisem la tine? Cine sa te fi chemat? Esti oare chiar tu, sau esti un altul?
Ma bucur ca ai revenit si ca ca ai poposit in micul meu dialog cu copilaria.
Inca impresionata de misterul telepatiei, iti multumesc pentru apartitie si vot,
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-10-27 20:09:44 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un drum dus-întors! Între copilărie și maturitate este mișcarea sufletului.
Este dincolo de un exercițiu de imaginație, este o călătorie spre o destinație în care timpul ne mai oferă posibilitatea să redecorăm anumite stări, sentimente, pe care la un moment dat nu le-am înțeles!
Acum pot atinge cuvântul și pot asculta omul!
Pentru a(l) înțelege!
Cu plăcerea lecturării și a revenirii...
Vot
Călătorul
|
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Stanculeasa la data de
2009-10-27 18:54:08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Solitaire,
Supriza si mirare mai mare nu puteai sa-mi produci cu aprecierea ta, cu atat mai mult cu cat, din pacate, n-am reusit sa imbrac in "cuvinte potrivite" starea mea.
Dar, daca ai facut efortul si, recitind baiguielile mele, ai reusit sa prinzi ceva din atmosfera pe care am dorit-o, ma bucur si consider ca asta ti se datoreaza in exclusivitate.
Multzam pentru trecere si vot.
Si eu te citesc cu regularitate, chit ca nu las comentarii. :)))
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-10-25 22:36:39 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incalceala verbelor e foarte bine imitata, imi tot vine sa fac corecturile asa cum le facem si copiilor nostri, ceea ce inseamna ca e o transpunere reusita. Am tot revenit pe text citindu-l pana am reusit sa il citesc cu ochii de copil.
Frumos.
vot |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2009-10-25 19:56:12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristi,
Comul tau e mai frumos decat poezia mea! :))))
Multzam pentru lectura si vot,
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-10-23 17:47:55 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aparent un joc de cuvinte.
În spatele lor însă, un strigăt sfâșietor, din care autoarea iese mimând un zâmbet inainte de a fi surprinsă cu ochii în lacrimi.
Alte cuvinte împieteaza, așa că mă opresc.
Vot.
Cristi. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-10-23 07:58:02 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tea, o sa-ti ascult sfatul, macar de-as reusi!
Radu, sunt surprinsa ca ai "detectat" ceva din poezie, mi se paruse ca n-am reusit sa transmit mare lucru. Tea are dreptate, e greu sa "scrasnesti din dintzi" cu delicatetze, trebuie folosit toporul! Oricum, multumesc pentru vot.
Vero
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-10-23 00:41:45 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
vad aici durere autentica exprimata cu infinita gingasie, dar cu retinere si decenta. pentru asta iti trebuie forta, Tea, pentru ca nicio experienta personala nu vorbeste de la sine. in asta cred eu ca sta forta acestui poem. pentru bunul simt, pentru arta cu care ai evitat artificiosul, cotcodaceala, Veronica, las un vot. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-10-22 20:03:12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu e vorba de invatat pentru ca stii, trebuie doar sa-ti "dai drumu", sa lasi "fiertura" sa dea pe-afara..... indiferenta la "ranile" pe care le-ar putea provoca( mai ales tie).....sunt uneori terapeutice-ranile, vreau sa zic, trust me , I know what I'm talking about!
Tea |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-10-22 17:49:48 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multzumesc de trecere, Tea, dau un regat pentru un gram de violentza (in poemele mele).
Asa e cum spui tu: bla-bla mieros si dulceag cand totul fierbe-n draci. Da, tre' sa mai invatz.
Vero
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-10-22 17:09:50 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hi Vero!
Incrancenata, asa esti in poezia asta si te costa!
Iti tii emotia in frau folosind imagini cuminti......si nu-i deloc important ca ai fost (esti) un copil cuminte.
Lasa-ti gandurile si trairile sa zburde chiar cu furie daca vrei.
Trebuie sa-ti spun ca vroiam mai mult.
cu drag,
calvar
vot |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-10-22 15:49:32 |
|
|