|
|
|
|
|
|
|
|
|
Conspect |
|
|
Text
postat de
Adrian A. Agheorghesei |
|
|
Cuvântul crește gloanțe în consoane,
Din ochi lila conturul unui zid,
Sunt gratuit, ateu și plin de toane,
Cer aprobarea să devin livid!
Ofer la schimb poeme de amor
Și-n frunți de popi salivă apretată;
Mormintele duc lipsă de tenor,
Cer aprobarea să înjur de tată!
Încolăcind garoul pe vocală,
O rimă depravează sensul prim,
O siluetă s-a desprins din coală,
Cer aprobarea să ajung infim!
Pereții-mi râd pe umeri și mă-nchid,
Sunt gratuit, ateu și plin de toane,
Din ochi lila conturul unui zid
Cer aprobarea să cioplesc icoane!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...Nu-i vorba de ce o faci, ci de cum o faci. Dacă în propriile-ți texte incoerența poate trece drept virtute artistică, iar prețiozitatea absconsă ca valoare sui-generis, în textele altora, în speță, ale mele, sensul nu suportă denaturări "batcâmpiere", în special atunci când ele trec de la stagiul de părere, la cel de verdict. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-02 17:39:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adrian, pentru unii o fi un mod de bagare in seama insa pentru altii e un mod de a invata. Si la o adica nu ti-am intrat in intimitate sa te arati atat de ofuscat ci am intrat pe o pagina publica, nu vad ce te-a deranjat. Daca vrei, imi raspunzi, daca nu, mergi mai departe, nu ai nici un drept sa judeci de ce o fac.
off topic- Adriana, ma bucur ca ai/ti-ai revenit. |
|
|
|
Postat
de catre
Tania Ramon la data de
2009-10-02 06:00:05 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ai dreptul sa nu tii cont de parerea mea. Stii bine. Totusi, de multe ori, a folosit. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-10-01 14:41:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Permiteți-mi, dragi cititori, să "confuzez" și iertați-mă că vă oblig să interpretați! |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 14:41:27 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Stiu ca la origine te-ai referit, dar data fiind, in ciuda inversiunii, confuzia cu sensul expresiei mult mai uzuale "cer din ochi (aprobarea)"/din ochi cer (aprobarea) sugestia e fortata, dupa opinia mea. Obligi cititorul sa interpreteze intr-un sens nu numai nefiresc, ci invers firescului.
Am fost de acord cu Tania doar ca undeva fortezi poemul. In privinta lividitatii nu-i dau dreptate. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-10-01 14:36:58 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sue me! |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 14:31:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
fortat.
|
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-10-01 14:26:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adriana, nu mă înfoi, stai liniștită. Nu e "cer din ochi", e "din ochi cer" - origine, nu mod.
"Crezi ca acea liniuta ne face noua cititorilor conexiunea ca tu ai fi acel ochi lila?" (T. R). Mai citește o dată. Observă că ea nu se plânge de faptul că înțelege că "ochii" ar fi ai mei, ba dimpotrivă.
Păstrează-ți sarmalele, te rog. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 14:06:33 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adrian, degeaba te infoi la Tania. Cand spui "din ochi lila-...- cer aprobarea"- sugerezi ca ochii sunt ai tai. "Cer din ochi (aprobarea)" nu e tot aia cu "cer aprobarea ochilor". Cand ceri din ochi, numai din ai tai poti cere. Ironic sau nu. Taxez negativ. Si daca ma faci gospodina, arunc cu doua sarmale dupa tine rapid.
Cu acesta rezerva, plus peste tot. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-10-01 13:48:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vasile, ești generos... |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 13:20:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...Te înțeleg, Tania. Ai făcut și tu v'o două "remarci", așa cum te-ai priceput mai bine, adică deloc. Poate dacă acordai prezumția că nu toți punem cratime/liniuțe de unire după cât ne e de mare sufletul, ci unii le mai punem și acolo unde trebuie, poate dacă ai înțelege cândva în era asta, că "cer aprobarea să devin livid" este o ironie (iar faptul că nu ai înțelese-o îmi arată că e reușită), poate, poate ai reuși să dai de bănuit numai că bați câmpii.
...Dacă răspunsul meu e un exemplu europeic clasic, ține minte că el este răspuns la comentariul tău, comentariu care mustește de sintagma "nu știu, da' mă bag". |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 13:17:59 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adrian, versul tău cântă și încântă prin cuvinte bine alese, prin melodie, prin imagine, prin metaforă, prin construcție. îmi place cum redai starea de oscilație între ,,a înjura și a ciopli icoane,, în virtutea sau în handicapul cuvântului (consoane, vocale) |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-10-01 07:55:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Si oricat de afon poate fi cineva expresia - a deveni livid- ii suna fortat. No ofence. |
|
|
|
Postat
de catre
Tania Ramon la data de
2009-10-01 06:43:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
M-am dat critic?N-am facut decat doua remarci legate sau direct pe text in timp ce tu, in fiecare comentariu facut, ai adus explicatii legate de persoana care a facut gestul pentru a-ti sustine/intari argumentul/argumentele si pentru a-i combate punctul de vedere.
Aprecieri. Un exemplu europeic clasic. |
|
|
|
Postat
de catre
Tania Ramon la data de
2009-10-01 06:38:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tea, cu ce v-am obișnuit eu s-a cam terminat. Încerc alt macaz. Nu spun că nu voi mai avea plimbări prin stilul ăla, dar, în linii mari, e gata. Mai am de terminat ciclul "Răvașe de LaLiz" (din care nu mai postez nicăieri), și divorțez de acel stil neoromantic, dacă pot să mă alint așa. Mulțumesc de oprire! |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 01:36:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Crezi ca acea liniuta ne face noua cititorilor conexiunea ca tu ai fi acel ochi lila?" :)))) E cel mai comic comentariu citit pe mine de multă vreme. Gizăz!
Tania,
...Cum să-ți spun eu să nu te superi foarte tare și să nu fiu ironic? Poate doar așa: dă-te poetă, dă-te și isteață, dar nu te da critic că ești mai pe lângă decât o bucătăreasă în arta ghicitului în șosete. Mai întâi, tu ai probleme de comprehensiune literală, apoi literară; după aceasta, în afara subiectivității, nu ai niciun reper de interpretare, o faci după ureche. Iar dacă urechea ajută la murmurat doine, în poezie nu face decât arate ca una de ștrumf.. De ce spun asta? Pentru că tu nu pricepi un fapt atât de banal, cum că aici:
Din ochi lila conturul unui zid
construcția dintre cratime este pusă așa din cauza/datorită faptului că lipsește un amârăt de predicat. Așadar, atunci când am zis:
Din ochi lila (care sunt) conturul unui zid
nu am făcut decât să introduc între paranteze un predicat. Deci nu eu sunt ochiul lila. Poate, poate în proză reușești să pricepi:
Din ochi lila, care sunt conturul unui zid, cer aprobarea să cioplesc icoane. Greu?!
LEgat de livid, te las dacă îmi recomanzi o rețetă personală de poale-n brâu cu brânză de vaci.
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 01:31:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Aaaaa si inca ceva:
"Cuvantul creste gloantele-n consoane", este exact acea scrasnire care tradeaza nervul.
Bun!
calvar |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-10-01 01:31:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Nerv" asta e expresia! Luiza te-a inteles cel mai bine.
O anume sacaiala interioara, o neliniste tensionala care tasneste cu tonalitati, uneori, aspre.
mi-a placut, AAA, desi, trebuie sa recunosc nu-i tocmai la nivelul la care m-ai (ne-ai) obisnuit.
Cu prietenie,
Calvar
vot |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-10-01 01:29:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu cred ca era cazul de ironii. Incerci sa imi spui ca nu trebuia sa iti comentez poemul?
Si la o adica, vin si eu ca Radu in alte situatii de gen si spun- desfasoara ideea in afara cadrului poetic. Crezi ca acea liniuta ne face noua cititorilor conexiunea ca tu ai fi acel ochi lila? E mai degraba perceput ca un ochi din afara. Atent la tot si la toate si pe care il simtim doar ca o premonitie sau aici doar ca pe un contur. Sau cel putin asa mi-a placut mie sa percep poemul, altfel pentru ce ar exista nevoia de a cere permisiunea daca daca nu exista un ceva care ne tine/dirijeaza/ controleaza si in cazul asta remarca mea sta in picioare oricat de ironic ai vrea sa te dai.
Ai vrea sa sustii o anume idee a poemului dar stii bine ca nu intotdeauna mesajul ramane si ajunge la destinatie intact.
Si legat de livid- mă leȘi?
|
|
|
|
Postat
de catre
Tania Ramon la data de
2009-10-01 01:10:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Și, Tania, amintindu-mi de problemele tale legate de folosirea liniuței de unire atunci când aceasta suplinește predicatul, înțleg și incapacitatea de înțelegere a ultimei strofe. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 00:40:59 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu, apreciez trecerea ta pe aici. Luisa, merci de citire!
Tania, nu mă lua cu "maestre", că mă pierd și te iau cu "gospodină"...
"A fi livid e o stare naturala atunci cand nu ti-e bine si asta nu tine de nicio permisiune." Excelentă explicație. Spune-mi și cum e cu febra și cu strănutatu', că doar suntem într-un cabinet medical. Dacă puneam un asterix în fața versului crezi că iornia era inteligibilă? Mi-ai amintit de altcineva care interpreta metaforele în genul tău :)
"in ultima strofa e necesara o modificare a versului preluat din prima strofa:
Sunt gratuit, ateu și plin de toane,
Din ochi lila conturul unui zid (aici ar fi mult mai plauzibila o continuare a enumerarii deci ar fi indicat un / si-n ochi lila/ , asta in cazul in care nu faci acordul /conturului/ cu ultimul vers ceea ce e putin probabil). Altfel, versul pare a fi pus doar ca si o chestie de simetrie."
Nu știu de care enumerare vorovești? De aia care se oprește după virgulă? Stofa este foarte clară. Dar na:
Pereții-mi râd pe umeri și mă-nchid,
Sunt gratuit, ateu și plin de toane, (virgulă, gata enumerarea)
Din ochi lila (care sunt) conturul unui zid
Cer aprobarea să cioplesc icoane!
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-01 00:37:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nervul poeziei este intins suficient de bine cat sa dea stare poetica dar permite-mi maestre sa fac doua mici remarci:
* ultimul vers al primei strofe imi pare gratuit- sa devin livid!? A fi livid e o stare naturala atunci cand nu ti-e bine si asta nu tine de nicio permisiune. O sugestie- sa devin lichid: are alte conotatii incepand de la ideea de a plange sau a te plange.
* in ultima strofa e necesara o modificare a versului preluat din prima strofa:
Sunt gratuit, ateu și plin de toane,
Din ochi lila conturul unui zid (aici ar fi mult mai plauzibila o continuare a enumerarii deci ar fi indicat un / si-n ochi lila/ , asta in cazul in care nu faci acordul /conturului/ cu ultimul vers ceea ce e putin probabil). Altfel, versul pare a fi pus doar ca si o chestie de simetrie. |
|
|
|
Postat
de catre
Tania Ramon la data de
2009-10-01 00:15:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dăm și aprobări dar nu la toate. Dăm și vot! As fi dat stea insa acel "garou" cam este permanent in decorul poeziilor tale, poate cu timpul vei renunta la el. Nu da! :)
Mi-a placut nervul poeziei. |
|
|
|
Postat
de catre
Luisa Pirvan la data de
2009-09-30 23:29:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
e 100% pe gustul meu, nu comentez mai mult acum, ma multumesc sa spun ca mi-a placut mult si-atat
poate revin mai incolo cu un comentariu pentru
* |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-09-30 22:53:07 |
|
|