|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mântuire |
|
|
Text
postat de
iuri iulian Lorincz |
|
|
Să nu râzi dacă am să-ți spun
că am alergat o viață
după o felie de fericire
vei râde și mai tare
la auzul
că am găsit-o
lumina nopții
pregătea sărutul pe umerii-mi goi
trebuia să mă cufund mai adânc
prin labirintul sentimentelor
cineva nevăzut
a tras de fermoarul cerului
lăsându-mă să cad de voie
în prăpastia aducerilor - aminte
m-am născut om
și voi muri copil
eșecurile insuccesele
au ceva comun cu opusul lor
rămân cu esența
bulgărilor mei de carne
plămădiți dintr-o dragoste sincronă
cu verdele
cu huma
cu cerul și apa
cu mii de rugăciuni spălate-n roua dimineții
și-n catapeteasma nopților cu lună plină
cineva sus
mă va
mântui
într-o sferă albă
cu nisipuri fluide
iar eu în ziua aceea voi râde de tine.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vă felicit pentru versurile care urmează, care sunt de o plasticitate tulburătoare:
cineva nevăzut
a tras de fermoarul cerului
lăsându-mă să cad de voie
în prăpastia aducerilor - aminte
cu stimă Emanuel Pope |
|
|
|
Postat
de catre
emanuel pope la data de
2009-09-23 10:21:57 |
|
|