|
|
|
|
|
|
|
|
|
Toamna |
|
|
Text
postat de
Valeriu Cercel |
|
|
De-o dimineață, parcă două,
Ceva îmi este de mirare,
Se-aude frunza cum tresare
Când se alintă-n zori la soare
Mărgăritarele de rouă (!)
Și-un greieraș, ca după nuntă,
Pierdut aiurea pe islaz,
De supărare și necaz
Ne-având o clipă de răgaz
Din scripca lui abia mai cântă,
Iară în plopii de la gară
Sub mielușeii albi de nori,
Un cârd, agale, de cocori
Se-ngână cu privighetori
Făcându-i parcă de ocară ;
Însă aud osii de care
Și zarvă mare peste vii
Din mâini țesute-n flori de ii
Coboară iz de razachii
Spre ale teascului izvoare !
Dar ce să mai întreb prorocii (!)
Căci mi-au ajuns ochii s-o vadă
Pe Mărioara prin ogradă,
Tot numărând, pusă pe sfadă,
Că nu-i ieșeau nicicum
bobocii !
Valeriu Cercel
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23959 |
|
|
Comentarii:
120087 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|