|
|
|
|
|
|
|
|
|
Noul început |
|
|
Text
postat de
elia david |
|
|
Nu se știe cât timp a petrecut Mic în Țara Poveștilor.
Se știe doar că a fost primit cu mare bucurie în sânul acestei Familii, alcătuită numai și numai de ființe ascunse în personaje.
E adevărat că multe îmbătrâniseră printre pagini necitite...
Că unele chiar muriseră de tristețe.
Dar, de aceea există copii pe pământ... pentru a reda cărților bucuria de a fi răsfoite și făpturilor miraculoase puterea de a lupta cu uitarea și de a trăi la nesfârșit.
Se aude vorba că acolo Mic a învățat să citească și să scrie, și că, abia după ce a parcurs pe sărite întreaga bibliografie școlară, a avut curajul să istorisească din cărticica lui.
Despre cum a învățat, cu ajutorul basmelor, literele, cifrele, culorile...
Sau despre cum a salvat el lumea, la momentul potrivit, adică exact atunci când avea mai multă nevoie, ca orice suflet, de iubire și de tandrețe.
La sfârșit, a scos din cutia de tablă cele mai mari și mai naive inimi de dinozaur, adunate de-a lungul copilăriei sale fabuloase, și le-a dăruit, doar din bucuria de a dărui, fără să ceară nimic în schimb.
Ceva primi totuși, chiar de la viață: un plâns de surioară, ce-l aduse acasă într-o clipă din lumea de vis în care obișnuia să evadeze, cu conștiința după el.
Un plâns de surioară care, firește, la vederea lui, se transformă într-un zâmbet... mai frumos și mai adevărat decât orice poveste.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23959 |
|
|
Comentarii:
120087 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|