|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Mihai Vasile |
|
|
Într-o noapte, am adormit sub un copac înflorit ºi am visat cã sunt un fluture îndrãgostit de o razã de soare. I-am privit reflectarea caldã în prima picãturã de rouã a dimineþii ºi am descoperit, înaintea mea, explozia de flori a începutului de varã. Niciodatã, parcã, nu o mai vãzusem atât de tânãrã ºi strãlucitoare, deºi o cunoºteam de mult, din alte veri ale altor timpuri...
I-am dat bineþe, cu tot entuziasmul noii tinereþi pe care o simþeam alergând prin venele copacului zâmbitor care-mi veghease metamorfoza. În loc sã-mi rãspundã, raza mea a pornit sã alerge printre flori, ascunzându-se când în umbra unei frunze tãcute, când printre ºoaptele ierbii tinere, când între petalele unei corole deschise spre luminã...
Urmãrindu-i jocul, mi-am amintit zbaterea de aripã a zborului ºi bucuria copleºitoare a beþiei de cer. Nu ºtiu cât timp am plutit aºa, printre miracolele verii, cãutându-mi raza în licãririle înºelãtoare ale frunzelor poznaºe ºi în înþelepciunea milenarã a pietrelor.
Asfinþitul m-a prins din urmã la marginea mãrii unde, cu o ultimã clipire tandrã, raza mea s-a pierdut în spuma unui val zdrobit de þãrm. Am simþit întunericul nopþii apropiindu-se hoþeºte ºi i-am recunoscut îmbrãþiºarea de gheaþã, paralizantã ºi odihnitoare. ªi am înþeles - din nou - cã viaþa unui fluture apune, la sfârºitul zilei, o datã cu ultima sclipire de luminã, ca într-o stranie cununie.
...M-a trezit ninsoarea calmã a frunzelor ridate ºi mângâierea de miere a unei raze ostenite care, parcã, ar fi vrut sã-mi aminteascã de ceva anume...
Mã retrag, în tãcere, cãtre iarnã, cu povara toamnei pe umeri, încercând sã-mi amintesc mãcar crâmpeie din cãldura zilei în care am ºtiut sã fiu un fluture îndrãgostit de o razã de luminã.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Visul creeazã o atmosferã stranie, personajul participã cu întreaga fiinþã la transformarea unui anotimp în altul Niciodatã nu o vãzusem atât de tânãrã ºi strãlucitoare, deºi o cunoºteam de mult... Metamorfoza autorului în fluture îndrãgostit de o razã de soare te transpune cu totul în lumea plantelor, e ca o joacã de copil, atunci când te închipui floare, fluture… de fapt cred cã este un fel de aducere aminte a copilãriei uitate undeva în miracolul verii. Doar asfinþitul îl readuce la realitate, o realitate cutremurãtoare, transpusã în întunericul nopþilor percepând cu mintea ºi simþirea îmbrãþiºarea de gheaþã spre alte lumi a celui care se credea fluture. Aici parcã transpune miracolul Mioriþei – cã la sfârºitul zilei odatã cu ultima sclipire de luminã va avea loc o cununie stranie între fluture ºi tãcerea razei de luminã. Naºii mari, nu sunt alþii decât marea ºi spuma valurilor, iar lãutarii ninsoarea calmã a frunzelor mângâind zbaterea de aripã.
|
|
|
|
Postat
de catre
Maria Prochipiuc la data de
2004-05-27 13:48:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mihai, asa cum te stiu eu. Mie, uneori, imi place mai mult cum scrii proza, fiecare fraza e un mic poem delicat si fin creionat. Imagini calde si frumoase ca intr-un tablou. |
|
|
|
Postat
de catre
dana stanescu la data de
2004-04-29 21:06:28 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sigur ca stiu la ce te referi, Sorin! :) Intr-adevar, tare mult noroc avem! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihai Vasile la data de
2004-04-29 17:05:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Noi doi Free, am avut noroc. Asa-i ca stii la ce ma refer? |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2004-04-29 14:05:18 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|