|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fără anotimp |
|
|
Text
postat de
Marinela Preoteasa |
|
|
Cum să nu iubesc satul
unde am văzut prima zăpadă
și primul cer cu stele?
unde pământul m-a lovit
prima oară peste genunchi
și lanul de grâu mi-a spus
prima poveste adevărată, unde
soarele mi-a dăruit primul vis?!
Cum să nu iubesc satul acela
unde și acum mama mă așteaptă
cu masa pusă? unde ...
iarna miroase a pâine coaptă
și zăpada lovește cu glasuri de iezi
peste porți și duzii risipiți în grădină.
Notă:
Poem din volumul de versuri: Iarba iubirii, 1994, pag. 40, autor: Marinela Preoteasa
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Si ritmul intern al poeziei este bun...
Surprinzator intr-adevar...
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Vasiliu la data de
2009-02-10 11:34:46 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minunat tabloul, cu toții ne amintim de casa părintească, mă bucur că am găsit aici amintirea marilor zile. |
|
|
|
Postat
de catre
Dan Muresan la data de
2009-02-10 11:29:50 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
surprinzator, asta e poezie
ramane de vazut cand si de ce ti s-a taiat filmul
mai scrie |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-02-09 23:37:15 |
|
|