FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
BANALUL COTIDIAN
Text postat de Liviu S. Bordas


BANALUL COTIDIAN





A murit un om. Știrea poate părea banală. Mor oamenii. Zilnic mor.

Cel despre care scriu a murit pe o targă. S-ar putea spune că a avut noroc. Alții mor, neștiuți de nimeni, prin guri de canal. Sau pe sub poduri. Doar ei și aburul pestilențial din subteran. Doar ei și vuietul vîntului rece de pe malul apei.

Cel despre care scriu a murit printre semeni. Aș fi vrut să pot spune printre oameni. Nu pot. Mai corect, nu-i pot numi astfel.

A murit trecînd de la speranță la disperare. Orice halat care se apropia de targa lui îi sădea în minte speranța. Orice halat care se îndepărta fără a-l băga în seamă îl arunca în hăurile deznădejdii. Acolo unde veșnic nesătula Doamnă cernită îi rînjea din penumbră.

A murit pe o targă pe care, după cum afirmă slujitorul lui Hypocrat, cel care trebuia să vegheze asupra sănătății lui, o folosea în mod nelegitim. Pentru ca să poți zace pe o targă, și nu pe solul înghețat de sub podurile orașului, trebuie să ai zapis. Și nu doar să-l ai. Trebuie să-l porți asupra ta, așa cum la vama de apoi trebuie să înfățișezi luntrașului obolul.

A murit fără ca vreunul dintre aceia cu jurămînt să-l cerceteze dacă mai are zile. De altfel, poți avea zile, dacă nu ai zapisul care să-ți dea dreptul să le invoci. Așa că zilele lui erau nedovedibile, în lipsa probei scrise. Neconcludente. Nepertinente.

Dacă era vorba despre unul dintre aleșii neamului, s-ar fi încins rețelele de telefonie, ar fi duduit etuvele, ar fi zdrăngănit tot instrumentarul medical iar personalul spitalului s-ar fi călcat în picioare în iureșul actului la care s-au obligat prin jurămînt în fața statuii anticului grec cu barbă.

Așa, a murit un om. I s-au terminat zilele, întins pe o targă pe care, ca unul care nu avea hîrtia la el, o ocupa fără drept.

Cel aflat sub jurămînt a fost pedepsit prin lipsirea, timp de trei luni, de echivalentul a două cartușe de Kent pe lună. Presupun că aceia care s-au bucurat de atenția lui în acea fatidică zi au avut bunul simț să-i acopere paguba. O cercetare mai atentă, mai migăloasă, ar putea scoate la iveală faptul că, scăzînd ceea ce este de scăzut și adunînd ceea ce este de adunat, discipolul bătrînului grec din vremea lui Pericle a ieșit chiar în cîștig.


A murit un om. O cifră într-o statistică absurdă, monstruoasă, barbară.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Rudy, să trăiești. Nu mi-a dat prin minte să te sun. Puteam spera la un ajutor din parte-ți? Pentru titlu, bineînțeles. Ai unul bombă pentru viitorul meu articol? Nu contează tema, titlul să fie unul șoc.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-27 09:23:05
         
 
  3(trei) stelutze si 7 (sapte) voturi pentru un eseu banal.Doar titlul este inspirat...de alti n+1 autori care au folosit sintagma asta.Felicitari!

Rudy
 
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2009-01-26 23:02:40
         
 
  Gina, ne pasă. Cam asta e tot ce putem face: să ne spunem punctul de vedere. Și, din patru în patru ani, să ne lăsăm mințiți frumos.

Aceleași gînduri bune și ție.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 21:46:59
         
 
  acestea sunt realitati. realitati care se intampla semenului. si este justificata implicarea, este necesara. fiindca trebuie sa ne pese. indiferent de 'mediul' ori spatiul economico-politic in care traim.

regards,

goia


 
Postat de catre nula nada la data de 2009-01-25 19:49:33
         
 
  Iulia, ca de obicei, o plăcere să te am drept cititor.

Nu doar sistemul e bolnav. E o țară bolnavă. Tratamentul? Poate un strigăt comun. Deși am credința că urechile celor care ar trebui să-l audă sunt bine căptușite.

Am auzit vocea unui profesionist: Raed Arafat. Nu e român. Chiar dacă are cetățenia română. E, în schimb, OM. Poate că vreo cîteva sute de Raezi - ce spun sute, ar trebui mii - ne-ar scoate din impas. Mi-e teamă însă că rotația cadrelor îl va scoate cît de curînd din sistem. Turația cu care această mașinărie politică se rotește creează o forță centrifugă la care nu cred că va rezista.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 16:51:33
         
 
  despre responsabilitate....
nu cea pe care o expunem, nu cea de "gala" sau cea pe care o vor unii dincolo de gardul vecinului, ci raspunderea ca o conditie a propriei existențe in cotidianul banal...

un om a fost trimis la moarte de cei care l-ar fi putut salva...urmarind ce se mai intampla in ancheta cazului, revolta se transformă in strigăt :e un sistem bolnav ?
cunosc medici buni profesionisti si in acelasi timp oameni, dar imaginea din acest moment ramane intunecata.....

Liviu, toata stima.
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2009-01-25 16:26:23
         
 
  Bine te-am regăsit, Daniel. Așa e. Revolta m-a împins să scriu. O revoltă pe care, după cum știi, o simt mereu în mine.

M-aș bucura să fiu nevoit să constat, la un moment dat, că sunt un revoltat fără obiectul revoltei lui. Crezi că apuc vremea aceea? Eu nu. Deși sunt o fire mai degrabă optimistă.

Mulțumesc pentru lectură.



 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 14:47:07
         
 
  eseu de revoltă și de preluare a durerii - omul pierdut în păienjeniș - moarte nu din eroare, respingere numai - ca si cum oamenii s-ar împărți deja în planete, cenzitar

Cristi Puiu, cel cu "Moartea domnului Lăzărescu" ar fi un mare vizionar, dacă acest soi de lucruri nu s-ar mai fi întâmplat deja - chiar și așa e uimitoare asemănarea

vot
 
Postat de catre Daniel Bratu la data de 2009-01-25 14:39:07
         
 
  Da, e semnificativ, Tania.

Mă bucur că lectura textului de mai sus nu a fost o corvoadă, ci o plăcere. Îți mulțumesc și eu.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 14:21:36
         
 
  Liviu, plecand nu de la tristetea mesajului ci a titlului care poate cuprinde la o adica o diversa arie, imi permit sa las un link ce cuprinde banalul cotidian la o scara mult mai larga.

http://www.breathingearth.net/

Multumesc pentru lectura.
Tania
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2009-01-25 13:47:45
         
 
  E și acesta un punct de vedere. Printre multe altele. Trebuie să-l accept, chiar dacă nu sunt de acord cu el, chiar dacă vine de la cineva care nu a dovedit, pînă acum, că e capabil să scrie peste valoarea banalului, deasupra insipidului.

Ce nu am înțeles este de ce fatalmente? Temerea mea este că e doar pentru motivul că fatalmente sună, în opinia comentatoarei, foarte intelectual. Chiar dacă se potrivește precum nuca în perete.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 13:27:42
         
 
  Pare un articol dintr-un ziar de fost succes,un articol...fatalmente banal.Insipid.  
Postat de catre ....... Bau la data de 2009-01-25 11:38:02
         
 
  Tavi, o fi de bine ce ai scris, o fi de rău? :)

Mulțam.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-25 11:32:21
         
 
  http://www.youtube.com/watch?v=NHU9eHLetCE&NR=1
t.
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2009-01-25 09:36:45
         
 
  "canta cucul
bata-l vina
de rasuna...
Bucovina!"

a murit un om
catarat in pom
a murit prin somn
trimiterea crasa
pare apoasa,
l-a lovit... o coasa !


" A murit fără ca vreunul dintre aceia cu jurămînt să-l cerceteze dacă mai are zile. De altfel, poți avea zile, dacă nu ai zapisul care să-ți dea dreptul să le invoci."

t. vot!
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2009-01-25 09:35:20
         
 
  in absenta unei forte civile puternice care sa oblige pe toti care sunt platiti din bani publici sa duca pana la capat ceea ce initial este principiu, deci bine, chiar justitie numindu-se, vom avea monstruozitati. controlul este cheia succesului, controlul celui mai mare, daca este de buna intentie, facut celor din subordine, secondat de o forta civila care sa stigmatizeze moral si nominal prin oprobiu public.
rezultat concret? nimic. am fost 10 oameni care voiam sa legalizam acest organism si nu am ramas nici macar minim trei necesari sa-i dam drumul la treaba. oamenii agreeaza ideile mele numai ca au frica sa se implice si sunt convinsi ca nu putem schimba lumea. nu vor sa se lupte cu morile de vant. dupa parerea lor. eu stiu sigur ca e calea cea mai grea, dar cea mai sigura, daca nu singura, sa avem o lume drept alcatuita.
deocamdata am blogul "forta morala" si fac acolo un fel de biblioteca in care am unele sub altele reactii, creatii, diagnostice etc.
sa faci o revolutie e tare greu. poetul a si spus-o: " si singur si puternic, e greu, ma, baiatule..."
Mai incerc!
multumesc de intrebare.
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2009-01-24 21:53:27
         
 
  A.A.A., textul ăsta amintește de toți năpăstuiții, pe de o parte, și de toți neaveniții, pe de altă parte.

Geo, așa e. Victimele sunt mult mai multe. Da' nu știu cum se face că și cîștigătorii sunt din ce în ce mai mulți. Și mai plini de ei, mai îndepărtați de cei pe votul cărora sau cocoțat acolo sus.

Nicolae, vreun rezultat concret?

Vă mulțumesc pentru prezență.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 20:57:11
         
 
  spun doar doua cuvinte: FORTA MORALA  
Postat de catre nicolae tudor la data de 2009-01-24 20:50:13
         
 
  banalizarea indolentei este tot ce se putea intampla mai rau in Romania de dupa '90.
si asta s-a si intamplat.

dezastrul din sistemul de guvernare, rezultat al oportunismului si amatorismului (eufemistic vorbind) face victime, directe sau colaterale.

nu sunt numai din cei care mor pe targa, la usa salonului care nu-i poate încapea. sunt foarte multi si cei care nu ajung atât de aproape de usa spitalului. apoi cei care singuri isi pun capat zilelor fara perspective.
victimele sunt mult mai multe. dar genocidul e un cuvânt tabu.

vreti sa vorbim despre actul medical? despre practica medicinei in toate aspectele?
despre medicii care nu au cateodata materialele de minima necesitate? despre devotamentul adevaratului medic? despre neocuparea posturilor?

sau vreti sa vorbim despre medicina de lux, cea
pastrata de guvern doar cât sa acopere nevoile
unei "elite"?

poate despre diferentele dintre cele doua lumi? sa vorbim, dar trebuie sa stabilim întai despre ce.

pentru ca, la urma urmei, sanatosul mai poate vorbi, bolnavul nu.

*
 
Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-24 17:11:43
         
 
  Așa e, Tea. Cei care ar trebui să vegheze la respectarea demnității fiecăruia, cei care fac legile și, de ce nu, chiar și cei care le aplică, sunt interesați mai degrabă de numărul celor din turmă care le pot lăsa votul în poale, din patru în patru ani, decît de fiecare dintre aceștia, privit ca individ, cu nevoile și cu drepturile lui.

Mulțumesc pentru apreciere.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 17:07:50
         
 
  erat: banal.
scuze, Calvar
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2009-01-24 16:31:56
         
 
  "A murit fara ca vreunul dintre acei cu juramant sa-l cerceteze daca mai are zile."

Problema reponsabilitatii, Liviu, iar intr-o societate in care individul este desconsiderat, exista doar "ca turma" n-ar trebui sa fim surprinsi ca disparitia e un moment banat: ei si? a murit unul!

Bine scris!

Calvar

ps. pt. Ioan: Robespiere e unul care acontribuit major la ceea ce suntem azi!

vot
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2009-01-24 16:30:57
         
 
  ...TExtul ăsta mi-amintește de un alt om, care a fost plimbat cu ambulanța, prin totate spitalele. Apoi a ieșit spre lumea celor drepți. Nu rețin cu ce repercusiuni s-a lăsat, sau dacă s-a lăsat, însă nu cred că acest caz, cel spus de textul de mai sus, va fi tratat altfel. "Dreptul", mușamalizare, chipuri ipocrite la tv, anchete la mișto, uitare.  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2009-01-24 16:11:45
         
 
  Gheorghe, poți fi mai concret? :)

Sper să le pot aduna cîndva, dacă nu cumva mi se va cere să plătesc eu pentru publicarea lor. :)) Asta n-am s-o fac!

Mulțam de lectură și aprecieri.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 16:05:58
         
 
  erata: textul  
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2009-01-24 16:03:27
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Veronica, mulțumesc.

Nu, Ioane, eu unul nu îți dau dreptate. Cred în rolul justiției, nu în puterea pumnului sau în viteza glonțului. În lege, nu în iuțeala de mînă a celui care scoate Coltul din cingătoare.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 16:02:02
         
 
  Liviule,
Păcat că astfel de texte nu apar unde le-ar fi locul...eu încă mai sper!
Un vot motiva(n)t
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2009-01-24 16:00:12
         
 
  Pe mine mă distrează că în forul interior îmi dați dreptate, dar trebă să respectați ighemoniconul...  
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:57:28
         
 
  Nu stiu daca un singur text va schimba lumea, dar textuil de fatza mi-a placut, e nu numai bine scris, dar are dramatismul necesar pentru a "muta pietre". E de vazut cate asemenea atitudini vor fi luate, e de dorit cat mai multe!

Impartasesc ideea ca justitia va avea, la un moment dat, un cuvant de spus!

*

VPL
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2009-01-24 15:56:48
         
 
  Sau, mai "poetic", zis:

Cu biblia și pușca-n mînă,
A ajuns, treptat, stăpînă!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:50:36
         
 
  Aduce, dar în două sute de ani de Farr West din ăsta, America a ajuns stăpînul lumii!  
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:45:35
         
 
  Nici "Cavalerii dreptății", acționînd cum cred ei de cuviință, pedepsind pe cine cred ei că merită, nu este o soluție, Ioane. Doar o justiție în formă instituționalizată, care să se întemeieze pe lege, poate face dreptate.

Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte - în sistem privat - aduce a Farr West.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 15:43:58
         
 
  "Legile proaste produc monstruozități. Dar în libertate, cu timpul, pot fi schimbate."

Ați auzit de Sf. Așteaptă?
Are "cruce roșie" în Calendarul Fraierilor!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:42:22
         
 
  Nu avem altă soluție. Dacă nu respectăm legile și ne facem singuri dreptate s-a dus totul. Legile proaste produc monstruozități. Dar în libertate, cu timpul, pot fi schimbate. Anarhia și dactaturile sunt ele însele monstruozități.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-24 15:37:22
         
 
  "Justiția pare, astăzi, o formă fără fond. Dar e singura soluție, ..."

O soluție fără instituție!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:37:16
         
 
  i-au  
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:36:02
         
 
  Robespierre nu a acționat singur.
Tot niște malaci din jur, cu gînduri de prea-mărire, iau deturnat scopurile.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:35:22
         
 
  Radu, abia acum văd ultimul tău comentariu. Ultima mea intervenție îmi apare, în aceste condiții, ca o impietate.



 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 15:33:34
         
 
  Am tot respectat legile care ne-au rîs șine rîd în nas, dle Cristescu.
lLa ce concluzie poate ajune un om care, după ani și ani, vede cum merge treaba? Ori face și el la fel - chestia cu vîntul și... biiiiip! cenzură eco - ori devine casap! Inevitabil!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:32:34
         
 
  Ioane,

robespierrismul e o armă cu două tăișuri. Să nu uităm că a despărțit de cap atîtea trupuri nevinovate cîte nu pot lăsa fără viață, din prostie sau indolență, toți doctorii lumii.

Justiția pare, astăzi, o formă fără fond. Dar e singura soluție, așa cum este ea rînduită, cu judecata pe trei căi de jurisdicție, cu garanții privind apărarea. Nu sistemul de justiție trebuie înlăturat, ci doar neghina din el. După cum nu sistemul politic e cel vinovat, ci o mînă (e drept, tot mai cuprinzătoare) de oameni care îl populează.

Un Robespierre căruia să-i dai libertatea absolută de a stabili cine trebuie să-și încerce tăria grumazului în confruntarea cu lama grea a ghilotinei înseamnă întoarcerea la dictatură.


Radu,

sper că textul meu se va dovedi demn de comentariul pus la incubator. :)

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 15:30:37
         
 
  Pentru că tolerăm nerespectarea legii. Ori pretindem ca numai alții să respecte legea noi nu!!

Am invalidat un comentariu al colegului Peia pentru că nu respectă regulile acestui site. Chiar dacă denunța o monstruozitate. Ca și aceea pe care autorul textului de mai sus o denunță.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-24 15:29:09
         
 
  Țara arde și noi ne pieptănîm cu cenzuri ecoliterare! Radiați, drăgălașilor, radiați!
Că pre voi vă radiați!...
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 15:28:52
         
 
  am renuntat: la dracu' cu literatura

am avut o sotie care a murit acum niste ani, dupa ce a colindat aproape toate spitalele din Bucuresti

pastrez acestor antreuri ale mortii o amintire dulce

kafkian, Liviu, e putin spus
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-01-24 15:21:58
         
 
  am lasat aici o stea

intre timp am pus la clocit un comentariu cat de cat demn de textul sub care va locui o vreme
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-01-24 15:15:08
         
 
  Doru, se pare că avem aceeași nedumerire... :))

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 14:55:15
         
 
  Doru,
Aci e o mare problemă!
Că cei puși să împartă dreptatea prin curticica noastră sunt chiar hoții. Școliți, ce-i drept, dar cu atît mai abitir.
Cine să-i ia la refec? Tata-moșu?
Numai e loc decît de un comportament abrupt, hotărît, dur-reactiv din partea celor lucizi și comștienți la porcăriile tuturor declasaților. O confrerie a robespierrienilor. Altfel, vom fi încălicați ca niște vite de povară. I-am lăsat destul să-și facă de cap.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 14:50:47
         
 
  Și de ce nu mai scrie Liviu poezie? Asta e nedumerirea mea.  
Postat de catre Doru Lubov la data de 2009-01-24 14:43:43
         
 
  Păi romanii, din care ne tragem cu forcepsul, ce făceau?
Domnul Cicero pt cine pleda în senat?
Pentru.. direptate, bre!
Ca și-acum.
Păi nu?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 14:43:05
         
 
  În China niște idioți care au îngroșat laptele cu melamină în loc de proteine au primit pedeapsa cu moartea. Astfel, restul de idioți nesimțiți își vor feri pielea personală și nu vor mai încerca trucuri din lăcomie pe pielea altora. E singura soluție. Pe când și la noi? :)  
Postat de catre Doru Lubov la data de 2009-01-24 14:42:54
         
 
  Ioane, nu de milenii. Doar de cîteva sute de ani. Iar la unii chiar funcționează. Nu-s departe de noi. Geografic, la vreo cîteva sute de kilometri. Istoric, doar cîteva zeci de ani.

Nădejdea mea este că, istoric, putem recupera.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 14:40:44
         
 
  De cînd există speranța asta, a dreptului legitim, Liviule?
De vreo cîteva milenii?
Ca un veșnic perdant în cauze uluitor de simplu de rezolvat, dar în care trebuia să cîștige numai și numai Stăpînul, numai Stăpînii și Șmekerii,personal nu mai nutresc nici o iluzie, fie ea și pur teoretică. De-a lungul vieții mele trăitoare și de-a latul istoriei trecătoare, nu există decît două categorii de indivizi: naivii perdanți și pragmaticii fără scrupule.
Atît.
Restul e cusătură cu ață albă și povești demne de o Șeherezadă virgină!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 14:34:38
         
 
  Ioane, nu e jelanie lirică. E revoltă. Lirică, e adevărat, deoarece nu cred că legea pumnului e soluția.

Ca practician al dreptului, nu pot renunța la gîndul că, într-o bună zi, dreptul și dreptatea se vor suprapune pînă la identificare.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-24 14:26:05
         
 
  Liviule,
Într-o lume complet lipsită de repere morale, în care generozitatea și căldura omenească au rămas niște precepte goale și în care predomină nesimțirea, avîntul șmekeresc, hedonismul acerb, făcut în sîcul celor serioși, mizeria alcoolică și "dixtracția" inconștientă pe seama fragilității ființei, creia nimeni nu i se poate sustrage - ei bine, într-o astfel de lume, nu jelania lirică este soluția, ci pumnul trezitor la realitate, dat cu putere în tîmpla nemernicilor. E concluzia tristă la care am ajuns, după ani și ani de încercări ratate de a mă purta ca un om normal.
Vax!
Normali sun anormalii!...
 
Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-24 14:20:11
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE