|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poemul rătăcitorului |
|
|
Text
postat de
Tamas Valeria |
|
|
Să nu mă sfârșesc degeaba
M-oi amesteca cu iarba ,
Câți d-ăi răi mă vor călca
Mai verde mă voi scula.
Câți or trece și-or griji,
În urmă le-oi înflori.
Câți m-or trece pe sub coasă
Mai verdeoi ieși și deasă.
M-or călca codanele,
Și m-or strivi nanele,
Văduvele-n mine-or plânge
Și io lacrima le-oi strânge.
Fir le-oi da de busuioc
Să-și cate altu noroc,
Roua-n creștet le pun mir
Bărbații să facă șir.
Doamne, de eram pădure
Nu mă împroșcam aiure`.
Iartă-mă Doamne,-s de vină
Că nu am prins rădăcină.
Azi îmi cer Doamne iertare
Pentru c-am crezut că-s mare.
Acu, bătrân, mă dezic
Fără Tine, nu-s nimic.
Nime-n brațe să mă strângă,
Nime-n lume să mă plângă,
Și nici când oi trece-n moarte
Nime doru n-o să-mi poarte.
Câmp sunt care n-am rodit,
Pom, ce nu am înflorit,
Oi pleca spre lume-ailaltă
Sămânță, în coajă, seacă. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23962 |
|
|
Comentarii:
120092 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|