|
|
|
|
|
|
|
|
|
Eu sunt poetul nopților albastre |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Eu sunt poetul nopților albastre
alunecând pe-a timpului cărare
sunt mesagerul păsării maiastre
la fiecare răsărit de soare
Eu sunt poetul vitregit de soarte
să sufere când nu-nțelege cartea
pornirilor rebele și deșarte
ce se sfârșesc când ne pândește moartea
Eu sunt poetul din pădurea verde
în miezul verilor înmiresmate
sunt potecuța ce mereu se pierde
în lumea viselor înaripate
Eu sunt poetul privitor la stele
îngrijorat de marile distanțe
ce-mi-greunază gândurile mele
cu dulci iluzii și cu mari speranțe
Eu sunt poetul dragostei aprinse
prin labirinturi tragice și terne
înconjurat de spații necuprinse
și-mpovărat cu cântece eterne
Eu sunt poetul patimilor mele
produse de atâtea ne-nțelesuri
la nesfârșitele-ntrebări rebele
din sfera așaziselor eresuri
Eu sunt poetul tragic care plânge
nefericirea simplelor destine
amestecate cu atâta sânge
în numele dreptăților divine
Eu sunt poetul doinelor amare
pe tragice coclauri pământene
sunt resemnarea rece care doare
în fata suferințelor perene
Eu sunt poetul dătătorâ de viață
însinguratelor sclipiri astrale
sunt un izvor de veșnică speranță
la cei ce merg pe-a timpurilor cale
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|