FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Rodica Elena Lupu
Fiind îndrãgostitã de mare, fie ea albastrã, verde, „neagrã”, sãratã sau mai puþin sãratã, sigur cã pe parcursul anilor, de când am avut ocazia sã cãlãtoresc mult, mi-am ales de multe ori ca loc de vacanþã, de odihnã, oraºe cu deschidere directã ºi imediatã la mare, insule, peninsule. Am înotat ºi m-am bãlãcit în mai multe mãri, chiar ºi în Atlantic, puþin mai mare decât o mare, întrucât e ocean ºi, firesc, m-am plimbat ºi am poposit pe tot felul de plãji. Aºa am cunoscut ºi îndrãgit, sau nu, plãji mai bune, mai rele, cu nisip fin natural, sau vulcanic, mai grosolan, confecþionat industrial, cu pietricele sau pietroaie. Aºadar, fãrã sã vreau, am devenit oarecum o expertã în turismul maritim, în turismul de varã – chiar ºi acolo unde vara e tot timpul – ºi am început, tot fãrã sã vreau, sã fac comparaþii, remarci, sã-mi spun pãrerile apropiaþilor.
Aflându-mã în þara cu 8 provincii ºi 16 parlamente, care, culmea culmilor, conlucreazã excelent între ele, nu ca cel pe care-l ºtim cu toþii atât de bine ºi care pare a nu cãdea de acord decât când este în dezacord cu cei ce i-au ales – bietul popor – am lãsat pentru câteva zile comoda plajã din centru, din Malaga, plajã fãcutã doar cu 3-4 ani în urmã pentru cei care locuiesc aici, deci mai neturisticã ºi oarecum exclusivã ºi am mãsurat-o cu pasul pe cea cunoscutã în toatã lumea sub numele de Costa del Sol. De altfel, oraºul Malaga, oraºul vestitului vin negru ºi dulce, al lui Picasso ºi al Catedralei cu o singurã turlã, e inclus ºi, chiar aº zice, punctul ei serios de atracþie, alãturi de Peºtera Nerja. ªi ce credeþi cã am vãzut? Am vãzut exact ceea ce bãnuisem deja. O plajã ce uneºte aproape fãrã sã-þi dai seama câteva staþiuni cu nume diferite, mãrginitã ca peste tot, de mare, aici Mediterana, ºi de o falezã îngustã unde gãseºti la tot pasul cârciumioare de tot soiul sau mai bine zis de toate naþiile: nemþeºti, spaniole, englezeºti, americane ºi sã nu uit satele, sau micile orãºele, cocoþate pe dealurile mai înalte sau mai puþin înalte, unde trebuie sã urci un numãr mai mare sau mai mic de trepte.
Bineînþeles cã pe falezã troneazã destule hoteluri, înjuratele blocuri mari de la noi, ce-i drept cu o uºoarã notã de cochetãrie, dar nu cine ºtie ce, pentru cei ce nu prea sunt prieteni cu miºcarea.
ªi tot aºa mergând, ba cu marea ºi plaja în stânga, ºi hoteluri pe sau printre roci, cârciumi ºi tufe mari sau arbori. De rododendroni albi ºi roz în dreapta, ba invers, mi-am dat seama cã mã încearcã un sentiment ciudat de plictis, în ciuda splendorii Mediteranei. Nu m-a impresionat deloc, deºi încercând sã-mi dau rãspuns la întrebãrile „de ce e aºa de aglomerat?”, „de ce vin atâþia, ca nebunii, de peste tot din lume aici”, „de ce gradul de ocupaþie e 100%”, am fost obligatã sã recunosc niºte cauze, niºte merite, aceleaºi de oriunde, turismul este un succes, chiar principala formã de venit. Oferã ce n-au alþii, adicã marea ºi plaja. Mai adaugã niºte servicii bune: curãþenie, atât pe uscat cât ºi în apã, unde din orã în orã trec niºte bãrci cu motor silenþioase, dotate cu niºte aripioare cu sitã, care curãþã marea, distracþii neagresive, ca plimbatul pe catâri, pe cai; mâncare excelentã din produse proaspete: peºte, legume, fructe; bãuturi uºoare sau nu, dar foarte bune calitativ; foarte, foarte multã liniºte ºi dreptul la intimitate. În fiecare restaurant sau grãdinã, au ºi ei muzicã, dar e pusã discret, lãsând astfel fiecãruia neîngrãditã posibilitatea de-a se bucura în tihnã de o masã bunã, de o conversaþie agreabilã, fãrã nici o urmã de agresiune.
ªi la ei se merge pe plajã cu cutia frigorificã plinã de rãcoritoare. Dar nu urlã nimeni. Dacã ai nevoie de o bãuturã, îi cauþi din priviri, le faci semn ºi-þi cumperi ce doreºti. ªi aici se danseazã ºi încã ce mai dansuri, la grãdini, la discoteci ºi tot pe muzicã de tot felul, cu o caracteristicã comunã - calitatea, dar nu în detrimentul celor pentru care vacanþa înseamnã odihnã, relaxare ºi plãcere. Discotecile sunt undeva pe la margini sau acoperite ºi izolate fonic. Nu existã nici o urmã de agresiune, fie ea verbalã sau decibelicã.
Aici, ca peste tot în lume, mai puþin la noi, din pãcate, se pune în valoare ce e important. Adicã marea ºi plaja. Oamenii de asta vin, sã o vadã, sã stea la soare, sã se bucure de rãcoarea ei, sã o audã. Deci asta oferã. ªi mai funcþioneazã ceva ce nu ºtiu dacã þine de o lege scrisã ºi probabil aºa este sau, pur ºi simplu, de bunul simþ. „La mine acasã, la mine pe prosop, la mine la masã fac ce vreau, dar, cu condiþia sã nu deranjez pe altul”. Funcþioneazã ºi la noi, dar numai prima parte. ªi conteazã enorm de mult.
ªi cum v-am spus, fiind îndrãgostitã de mare, vãzându-le ºi mângîindu-le pe multe din ele, plãcându-mi unele mai mult decât altele, preferând de fapt una, pot spune totuºi, cã lipitã de suflet îmi este marea mea, Marea Neagrã. ªi încerc un sentiment de pãrere de rãu pentru ea, chiar milã, pentru cã, în ciuda plajei unice, atât prin lungimea ºi lãþimea ei, a calitãþii ºi culorii nisipului pe care ni le-a dat, în ciuda frumuseþii ei nemãrginite ºi neîngrãdite de nimic, în ciuda binelui pe care ni-l face, nu e îngrijitã deloc. E chiar batjocoritã de gunoaie, de poluarea obiectelor „de distracþie marinã” care n-au loc, în sensul de voie, nicãieri în lume, de întrecerea de decibeli ce funcþioneazã non-stop. Nu e lãsatã în pace sã-ºi spunã poveºtile, sã-ºi cânte stãrile, cu muzica-i inimitabilã, nu e lãsatã sã mângîie în liniºte trupuri mici sau mari în semn de mulþumire cã au venit din nou la ea, nu e lãsatã sã ne vorbeascã. Cât despre plajã, ce sã spun. Pãcat de atâta splendoare, pe care aºa-zisele restaurante îºi disputã locul fruntaº în a fi cel mai gãlãgios, cel mai agresiv, cel mai lipsit de gust local. Iar în ceea ce priveºte faleza, degeaba e latã, degeaba e frumoasã, pentru cã e sufocatã de magazinuþe inestetice, de restaurante dubioase, care urlã de comerþul stradal, de...
Avem ceea ce n-au toþi la un loc. Mã refer la posibilitatea de a face turism, de a trãi din turism. Noi avem o plajã unicã, avem ºi dealuri ºi munþi ºi anotimpuri, peºteri ºi mãnãstiri ºi oraºe de o frumuseþe rarã. Dar nu prea avem þinutã, nu þinem la noi, nu respectãm ce avem, nu ne iubim ºi ne ploconim. Nimeni nu apreciazã asta. Turismul trebuie sã fie mai întâi un bun pentru noi ºi apoi pentru alþii. Trebuie sã ne fericim propriul popor ºi pe urmã pe alþii. Trebuie sã ne respectãm ºi de-abia dupã aceea sã aºteptãm sã fim respectaþi. Pãi, dacã am îndeplini câteva reguli simple, câteva norme de bun simþ, noi, românii, singurul popor latin dãruit de Dumnezeu pe lângã altele ºi cu talentul firesc de a vorbi ºi alte limbi strãine de circulaþie internaþionalã, am face sã pãleascã multe zone turistice.
Ei, spaniolii, reuºesc sã trãiascã foarte bine din turism ºi nici mãcar nu-ºi dau osteneala sã încerce sã vorbeascã douã-trei cuvinte în altã limbã, ceea ce iritã destul. Ei merg pe principiul cã dacã vrei vacanþe la ei, sã-nveþi spaniola. ªi le merge. Am toatã admiraþia pentru þinuta lor, deºi e uºor arogantã. ªi, fie vorba între noi, faþã de bogãþiile noastre n-au mare lucru de arãtat, mã refer în special la Costa del Sol ºi la Sudul Spaniei, în general. Dar au învãþat esenþialul. Sã ofere ce n-au alþii, sã fie ei înºiºi, sã respecte regulile internaþionale ale bunului simþ, sã se mândreascã cu ce au ºi prin micile sau marile lor atracþii: coride, peºtera Nerja, luminaþia de noapte ºi câteva sate staþiuni, albe, curate, uºor romantice, sã te facã sã revii pentru cã vacanþa, concediul sau timpul liber „furat” te-au distrat ºi odihnit în acelaºi timp.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  Cunosc peste douzeci de ari i niciodat nu m-am gndit s plec din arta mea. Aici m-am nscut, aici mi este locul, dar m doare cnd vd atta nepsare.
Da, Sorin, ne-a ameit soarele i multe altele. Dar ar trebui s ne trezim i s ne mndrim i noi c avem cu ce.
Ai dreptate Lory, am vzut i eu multe locuri prin ar unde se vede mna de gospodar. n schimb despre litoralul nostru nu pot s spun dect binior, dac m refer la Mamaia, c n rest... i e pcat, mare pcat. Alii s aib ieire la mare ca noi ar face minuni. 		 
Postat de catre Rodica Elena Lupu la data de 2006-01-09 14:55:45
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Sache te contrazic:)...si promovarea este importanta. Am fost de sarbatori in Austria, la ski, frumos...nimic de zis. Am fost zilele trecute la cabana Straja(20 min. de casa mea), e de zece ori mai frumos... 5 partii excelent intretinute, nocturna, restaurante moderne:).. dar cine stie?
Ai dreptate Elena, avem locuri superbe, nu prea are cine sa se ocupe sa le promoveze... ia mult timp sa-ti umfli buzunarele cu bani nemunciti:) 		 
Postat de catre BBBB aaaaaa la data de 2006-01-06 12:32:33
         
 
  Exist dou lucruri care fac popoarele s fie mree: libertatea i ospitalitatea. Le avem i noi. Ospitalieri am fost i suntem har Domnului!
Teoria..., practica ne omoar.
S sperm c vom atrage i noi turtitii pentru c avem de ce i cu ce. 		 
Postat de catre Rodica Elena Lupu la data de 2006-01-04 16:02:38
         
 
  Nu numai spaniolii traiesc din turism. Uite si Cipru de exemplu. Dar noi, romanii, ne urnim greu. Ne este lene sau poate ne-a ametit doar soarele.

Dar au nvat esenialul. S ofere ce n-au alii, s fie ei nii, s respecte regulile internaionale ale bunului sim, s se mndreasc cu ce au i prin micile sau marile lor atracii. 		 
Postat de catre Sorin Teodoriu la data de 2006-01-04 15:41:51
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23957
Comentarii: 120078
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE