|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Rodica Elena Lupu |
|
|
Atestatã documentar de aproape 1870 de ani, Roºia Montanã este una dintre cele mai vechi localitãþi din România. Vestigiile din minele de la Roºia sunt rãspândite în muzeele din toatã Europa. Povestea acestor locuri de o terifiantã ºi stranie frumuseþe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alþii, atraºi de mirifica strãlucire a bogãþiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care sã râvneascã la aurul moþilor, întotdeauna s-a purtat o luptã. Dupã 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine sã scormoneascã în munþii brãzdaþi de galerii, sã exploateze ceea ce a mai rãmas, dar de data asta, definitiv. Într-un deceniu, din acest paradis nu va mai rãmâne nimic, decât un deºert otrãvit cu cianurã de potasiu ºi un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor rãspândite prin munþi. O datã cu zãcãmântul, vor dispãrea bisericile, clãdirile, animalele ºi oamenii – însãºi civilizaþia. Cea mai mare exploatare de aur la suprafaþã din Europa va fi la Roºia Montanã.
Localnicii au început, în micã parte ce-i drept, sã se obiºnuiascã cu ideea cã Roºia Montanã va rãmâne în istorie, dar va dispãrea de pe harta României. Lumea a început sã primeascã deja bani pentru strãmutare de la Roºia Montanã G. Corporation, transformându-i pe mulþi în miliardari peste noapte. Cu banii în mânã, o parte a moþilor a renunþat sã se mai gândeascã la ceea ce lasã în urmã, ºi se îndreaptã spre oraºe, în speranþa unui viitor mai bun, alãturi de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca, iar alþii vor sã plece pur ºi simplu în alte locuri din þarã sau chiar dincolo de hotarele acesteia. Doar membrii Asociaþiei Aurarilor care poartã numele latin al comunei „Aburnus Majorâ€, ºi câþiva bãtrâni pentru care banii nu mai înseamnã mare lucru, au tãria de a spune în continuare un NU hotãrât.
La doar 10 kilometri de Roºia Montanã, se aflã dovada palpabilã a urmãrilor pe care exploatarea iraþionalã ºi haoticã a aurului le pot avea asupra mediului înconjurãtor. Iazul de decantare din Roºia Poieni este otrãvit, iar concentraþiile depãºesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar româneºti. Zona va trebui reconstruitã ecologic, ceea ce implicã cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva ºi a reduce la normal un ecosistem distrus de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, ajungând, de la peste zece mii de persoane care lucrau pânã în 1990 în mãruntaiele munþilor, la doar câteva sute. Puse cap la cap, poluarea de la Roºia Poieni ºi ameninþarea cianurilor care planeazã asupra Roºiei Montane îi fac pe turiºtii români ºi strãini sã-ºi ia gândul de la petrecerea vacanþelor în Munþii Apuseni. Munþii noºtri aur poartã, noi cerºim din poartã-n poartã. Aurul dispare încet-încet, lãsând în urmã deºeuri de steril, iar, cu bugete austere, reconstrucþia ecologicã nu pare a se realiza prea curând. Munþii noºtri se schimbã pe zi ce trece, dar, deocamdatã, la orizont nu se aflã decât promisiuni. ªi, bineînþeles, speranþa moþilor cã cineva acolo sus îi iubeºte ºi le va purta de grijã, lor ºi urmaºilor lor.
Dincolo de tot ºi de toate, Roºia Montanã va rãmâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua ceea ce nu le aparþine, dar ºi un tãrâm al blestemului unde, îm prezent se poartã un adevãrat rãzboi. „Agresorul†este „Eurogold†firma canadianã a românului Franþ T., un nou imperiu venit sã ia, cu orice preþ, ceea ce a mai rãmas din aurul dacilor. De cealaltã parte a baricadei sunt moþii Apusenilor, rãmaºi singuri în faþa pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rãmas ºi de a-ºi vedea munþii escavaþi ºi otrãviþi apoi cu cianuri. Moþii sunt singuri, ca de atâtea ori în faþa istoriei nemiloase, dar mai ales în faþa atotputernicului dolar, care poate cumpãra pânã ºi sufletele...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multi vad, putini pricep iar cei care pricep nu sunt interesati de ce petrece in jur. Atata vreme cat lor le merge bine. Nici de fenomenele naturale noi care au invadat teritoriul tarii noastre. Nu-i intereseaza nici padurile stirbe, nici poluarea, nici saracia, nici boala. Ei traiesc sub un clopot de cristal si de acolo se vede totul roz. |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-01-05 10:58:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorine s tii c am scris n 2001 despre Roia Montan i din cartea mea au nceput alii s se inspire i s scrie articole prin ziare, ba chiar i pe la unele televiziuni am auzit cte o fraz dou din ceea ce am scris eu. Nu-i nici o suprare i nici nu vreau s m dau mare c vezi Doamne eu a fi scris pentru prima dat despre aceast nedreptate, acest comar care se petrece pe pmntul nostru sfnt.
Problema care se pune e c muli vd, puini pricep ceea ce se ntmpl cu bogiile rii noastre.
Deteapt-te romne! |
|
|
|
Postat
de catre
Rodica Elena Lupu la data de
2006-01-05 10:53:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Foarte actual de cativa ani incoace. Am fost prin Rosia Montana acum trei ani, am intrat si in mina veche. Am vazut uneltele, aurul din muntii nostri, am vazut si tristete. Pacat, totusi da!dolarul poate cumpara si suflete... |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-01-04 12:50:32 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|