|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
locuiesc într-o liniºte cu pereþi oblici
un oval de apã din care
uneori sar peºti
cred cã sunt mâinile
cumva deformate
de când am spart ferestrele
nu mai pot ieºi din aceastã liniºte
aud vocea brunã
mã acoperã pânã la gurã încet
ca o moarte lichidã
merg cu încheieturile goale
þin ascuns în pumn
somnul stins
trec mai departe
tãietura în zig-zag
nu mai am trup
o luminã
întreruptã de cuvinte
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cami, tu ºtii cum fac eu, contraste. Adun o stare, îi dau un contur, o esenþã ºi apoi schimb registrul. Desigur, din când în când fac aceasta. Alteori las totul pe un singur plan, alteori într-o sferã. Mulþumesc pentru cã ai vãzut trecerile bine. ªi pentru cã þi-a plãcut.
Elena, în texte las destul de puþin personal. E multã imaginaþie. ªi aici. Am citit sugestiile tale. ªi nu am nimic de adãugat, dimpotrivã. Ai eliminat exact ceea ce era necesar. Da, înþeleg ce îmi spui, am înþeles de fiecare datã. Uneori doar mã "urneam" mai greu. Poezia este ºi sentiment sublimat. Spun "ºi" fiindcã nu doar sentimentele sunt sublimate. Sper sã pot elimina curând locurile comune. Te aºtept mai departe, cu ochii deschiºi. Nu, nu mai adaug nimic. Mulþumesc, îmi place sã iau aminte.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-01-03 19:13:59 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Superb poem daca...
Daca n-ar exista cateva aluviuni. Stiu o sa-mi spui ca asa ai vrut , ca ai avut intentia sa subliniezi, ca altfel nu se poate, ca se deturneaza snsul, ca ele isi au rostul lor si ca eu nu am inteles, rezonat, etc.....
Nu-mi lua in nume de rau interventia. Astept de mult sa te apropii de perfectiune sa scoti personalul, prea personalul, din textele tale. Aici esti pe aproape sa reusesti. Vointa sa fie.
Asadar scoate din text: "-sabie", "mele", "a pãmântului", "prin", "doar" si reciteste textul. Esentializare are. Trimiteri, iterconexiuni, conotatii are. Ii redai si misterul. Si nu-i putin. Poezia este ori ar trebui sa fie departe de ceea ce ar putea reprezenta radiografii ale sentimentelor. Poezia este sentiment sublimat. Tu intelegi f bine ce spun.
Daca nu ar fi avut acele locuri comune m-ar fi indemnat la un comentariu. Pentru ca "într-o liniºte cu pereþi oblici" este superb. Si nu numai.
Insa ai grija daca vei tine cumva seama de opiniile mele nu mai adauga nimic. ABSOLUT NIMIC.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2006-01-03 18:29:20 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
prima strofa imi place. ma introduce intr-o lume, misterioasa, placuta, nu stiu daca si calda, dar asta nu conteaza. apoi ce faci? dai cu linistea de pereti, o renegi, evadezi. of! cand am crezut ca incep si eu sa cunosc mai bine aceasta liniste a ta...nu conteaza. mi-a placut. |
|
|
|
Postat
de catre
expirat CNT la data de
2006-01-03 18:03:36 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|