|
|
|
|
|
|
|
|
|
Chirurgie estetica, sectia reanimare |
|
|
Text
postat de
Ritta Cleopatra Coman |
|
|
Fantastic cat de repede se schimba gandirea oamenilor, asa ca vanturile ce nu contenesc sa te surprinda cand te astepti mai putin. Fie iti azvarle ca nesimtitele praf in ochi, fie iti intorc umbrela pe dos si iti mai si rad in nas.
Asa si gandurile, vin si pleaca. Azi vrei o casa cu trei etaje, maine o vila in Miami si poimaine te multumesti cu un apartament cu doua camere.
Mie nu de mult mi-a venit ideea ca as putea fi medic chirurg dar degeaba incercam sa-mi zic ca aceasta meserie nu-i de mine si ca nu ma caracterizeaza, ca tot nu puteam scapa de gandul asta. Totusi am stat bine si m-am gandit si am reusit sa fac ceva intr-o zi. Am luat un cutit de la bucatarie si l-am pus pe noptiera din camera mea. Am adormit acolo langa el, cred ca mai bine de trei saptamani ; deja eram ingrozita de mine si ma gandeam ca as vrea sa fac o disectie saptamana aceasta. Sub pat am gasit creativitatea si atata am alergat dupa ea pana am obosit. Am prins-o pana la urma , apoi am inceput sa o tai, sa o sfasii. Nu va speriati, nu sunt atat de rea pe cat par.
Apoi am pus-o pe birou, care inevitabil s-a umplut de sange. Dar ce am gasit inauntrul creativitatii depaseste cu mult limitele imaginatiei mele, a intelegerii lumii si a cuvantului. Ce am gasit? Nici nu ma intrebati…era goala ! Cum se poate ca umanitatea sa nu mai aiba nici un gram de fabulos in ea ? Cum se poate ca noi, fiinte rationale care putem intreprinde atatea numai cu ajutorul mintii sa nu mai stim sa ne imaginam ? Atunci chiar m-am infuriat.
Mi-a venit in minte o alta idee.I-am scos ochii si mi-am pus in ochii ei in locul ochiilor mei. Si ce am vazut? Crime, jafuri, razboaie si scandaluri peste tot ! Sange si foc, iar undeva , diavolul radea pentru ca ce-l de-al treilea razboi mondial a inceput deja. Intr-o fractiune de secunda i-am aruncat cat colo ! Doamne!
I-am smuls mana si mi-am pus-o in locul mainii mele. Am inceput sa scriu. Ce am scris? Parca voci din adancuri isi trimiteau mesajele prin mine iar eu le tipaream hipnotizata de demiurgia ce se zarea in vorbele lor. Apoi am reusit sa aud bataile de inima ale bietei creativitati, inca in agonie. Erau bataile de inima ale universului, iar sangele s-a transformat in pulbere. Nu mai curge. Nu mai este. Eu nu mai sunt. Am scapat cutitul din mana si am fugit de acasa. Pe drum mi-am pierdut un zambet, un stilou si o urma pe asfalt. M-am ascuns dupa un afis. Am stat acolo multi ani. Foarte multi. Apoi m-a sunat cineva sa-mi spuna ca au gasit creativitatea injungiata in camera mea, pe biroul meu. Le-am spus ca au gresit numarul.
De atunci inima mea incepe de oriunde iar gandurile mele de carton sustin cerul si privirile utopice ale inserarii ma bantuie mereu.
Picuri de sange cad din cer.
Do not try this at home ! Sa nu va omorati creativitatea. Daca tot o faceti sa nu regretati. Veti gasi o alta, intotdeauna undeva . Cu siguranta e la chirurgie estetica, sectia reanimare. De atata tacere si mediocritate i s-a intunecat obrazul. Are praf in ochi. Si voi aveti. In ochiul drept. Unde? Acolo, in coltul acela. Da, da, acolo…
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ideea nu e rea... insa nu ai reusit sa o 'nasti' prin scris... chestia asta/fragmentul acesta:
'Sub pat am gasit creativitatea si atata am alergat dupa ea pana am obosit. Am prins-o pana la urma , apoi am inceput sa o tai, sa o sfasii. Nu va speriati, nu sunt atat de rea pe cat par.'
este hilar... ( cum ai reusit sa fugi pe sub pat?)... ai cateva typo si 'ii-uri' in plus... vezi tu...
succes,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-08-10 23:42:29 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23958 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|