|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sonet 164 (Dintr-un pătrat de carne...) |
|
|
Text
postat de
Cristian Vasiliu |
|
|
Dintr-un pătrat de carne, prin zăbrele,
Au evadat piticii cât aluna,
Au propășit isterizați minciuna
Și au lăsat obrazul fără piele;
Au zis că-n cerul bleu, întotdeauna,
Doar găuri negre se preschimbă-n stele,
Se-ajută supernovele-ntre ele
Și trei fac sigur, unul și cu una.
Se antrenează generații apte
Să iasă din subsoluri la atac.
Oripilați și triști de-atâta noapte
Druizii scapă runele și tac,
Nențelegând cum damele răscoapte
Nu se desumflă simplu, cu un ac.
17 mai 2008
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|