|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Anca Popa |
|
|
Lãsasem atunci mâna sã adoarmã
mângâiatã de firul tãu de pãr
uitat din dimineaþa în care
ne jucam cu umbrele ciorilor.
Ascultam sforãitul nopþii gri
culcatã încãlþatã în patul meu
când m-a gãsit plângând în iarba
pisica cu mustãþi de cearã.
'Ciorile nu vor sã mã-nveþe zborul
auzi la ele: cicã eu nu pot zbura
pentru cã nu am aripi.'
Iarba mã inunda pânã la gleznele
peste care pisica se ghemuise
sã mã-ncãlzeascã.
Noaptea tresãrea zgâriatã
de ultima umbrã a dimineþii.
Cu pana zburlitã alesesem
sã-þi scriu o scrisoare
despre firul tãu de pãr
încolãcit ca o verighetã
pe degetul meu de cearã.
Iarba gemea obositã
sub greutatea umbrei reci a pisicii
ce zgâria cu sãlbãticie
dimineaþa în care ciorile de cearã
îmi urmãreau uluite zborul
cu pana zburlitã de firul tãu de pãr.
Noaptea plângea în iarba gri
lingându-ºi rãnile
lãsându-mi încãlzit
patul în care mai rãmase sforãind
doar umbra de cearã
a firului tãu de pãr.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23953 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|