|
|
|
|
|
|
|
|
|
elegie de toamnă |
|
|
Text
postat de
Liviu Nanu |
|
|
ce păsări zboară, Doamne, cu pene de oxid?
și timpul iau sub aripi și-l duc pe-același drum
că ploile de toamnă pe rând se sinucid
de-atâta întrebare de ce de când de cum
îmbrac armuri și zale dar tot nu-s apărat
o rană izbucnește și sângele coboară
zeflemitor și mândru ca un aristocrat
cui să mă rog prieteni? și pentru-a câta oară?
ce păsări, Doamne, zboară și timpul e la fel
de fraged în clepsidra de șapte ori întoarsă
așa cum stau degeaba soldat lângă drapel
de mii și mii de clipe suport aceeași farsă
cu degete albastre apăs grăbit pe tast
atura gravă și moale ca o stofă
aș mai fi scris în fugă ceva entuziast
dar ceasul se oprește în cea din urmă strofă
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sorine, sfârșitul ăla nu știu dacă l-am nimerit, cert este că am încercat să trezesc puțin cititorul după primele 3 strofe. Onorat de trecere. |
|
|
|
Postat
de catre
Liviu Nanu la data de
2005-09-15 00:36:12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ce pasari, Doamne. Ce de pasari pleaca, ca o emigrare spre mai bine, caldura, soare. Ce ritm ai in poezia asta, Liviu! Excelenta scriere, excelenta. Mi-a placut oftatul de la sfarsit, tast _ atura.
Vine toamna, Liviu.
st |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2005-09-14 12:41:39 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|