PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
COŞMAR DE REVELION sau REVELION DE COŞMAR Text postat de Liviu S. Bordas COŞMAR DE REVELION sau REVELION DE COŞMAR Caleaşca trage pe alee. Lampadare discrete, pitulate după tufele de buxus tunse în forme stranii, închipuind grifoni, acvile şi cămile cu una-două cocoaşe, toate acoperite de zăpadă, aruncă o lumină difuză. Sus, pe trepte, bunul domn Emanuel, în frac, purtînd pe umărul drept un corb şi în mîna stîngă un covrig, îi şopteşte ceva Elenei Ştefan, care pare a-i fi umbră şi sosie. Domnul Emanuel poartă cioc. Şi corbul, de altfel. Elena Ştefan poartă voal. Ca să mascheze ciocul domnului Emanuel. Şi al corbului. Înaintea mea, la peron, coadă. Caleşti, căruţe, limuzine. Ba chiar şi cîteva ricşe şi vreo două biciclete de curse. De pe una din ele coboară demn Bond. Sean Bond. Fularul bogat îi ascunde obrazul pătat de urticarie. Priveşte clădirea şi împrejurimile cu aerul celui care are doar certitudini. În gînd: Baliverna e pe ducă. De-ar ţine măcar pînă o şterg eu... Şi, mai ales, să am grijă să nu ating nimic! Demn şi înţepat, poartă un poloboc sub braţul stîng. Murătura... Pardon, murăturile..., rosteşte cu superioritate, vădit indignat de faptul că în invitaţia pe care o primise scria negru pe alb (sau, mă rog, negru pe albastru azuriu) că intrarea pe role e în afara cadrului protocolar. Îl scoate din impas intrarea triumfală a Doamnei în roşu. Suspine, murmure... Lady in red... Calcă maiestuos, cu dreptul, drept în vasul cu lotuşi de la intrare. Gîndeşte: ce bine seamănă cu o strachină!... Stîngul, în mod legic şi logic, dă în dreptul. Zîmbet larg. Prea larg... Dentistul care a realizat plombele n-are de ce se ruşina. Lucrare trainică. Pe umăr, contrastînd cu rochia în falduri largi, o paponiţă. Salata de beof..., rosteşte ravisanta făptură, intuind întrebarea mută a mulţimii de invitaţi, rămasă cu privirea aţintită pe ciudatul accesoriu. Biof, scuzaţi... Şi fo două sarmale... Maschează surîsul suav cu palma înmănuşată. Mănuşi roşii, de lînă, ştrencănite în casă. E decembrie, iar dînsa e şi gospodină... Ajunge la rînd căruţa. Caii scot aburi groşi. Au venit în goană din inima Olteniei. Căruţaşul i-a mînat în draci, privind mereu în urmă, cu spaima întipărită pe chipul congestionat. A explicat mai tîrziu că-l urmărea, de prin codrii Vrancei, ceata Khan Temireştilor. Sau Cantemireştilor... S-a mai liniştit cînd a aflat, de la nişte trecători de pe podul Mogoşoaiei, că drumul de la Craiova la Bucureşti nu trece prin Vrancea. Şi că nu mai are a se teme, deoarece Hanul lui Manuc şi Hanul Temir nu sunt acelaşi lucru. Ca de altfel nici Cantemireştii, care nici măcar nu sunt han. Trecuse, oricum, de pragul critic al colapsului. Căţeaua legată la spatele căruţei, în care-şi pusese toată nădejdea, era leşinată. Nu de spaimă, nici de grija altuia. De drum lung. Între loitre, butoiaşul ferecat în cercuri înflorate dădea pe dinafară, spumegînd. Zaibărul de Pietrari, zdrumicat în goana pricinuită de spaima năvălitorilor, se oţetise... Încet-încet, curtea se goleşte şi sala se umple. Rămîn pe dinafară, căscînd ochii pe la geamuri, cîteva clone deconspirate. Care se jură, tremurînd în gerul cumplit care se lasă, că le vor deconspira şi pe cele care au apucat să intre. Capra vecinului, boala românului... Înăuntru, Organizare... Mă rog, Noua Organizare. Unii încep să murmure. Alţii să cîrcotească. Umblă zvonul, liniştitor, că totul e rezultatul unui studiu realizat din eroare de un psiholog celebru. Amator de IT. Sau în IT. Şi că urmează remedieri de substanţă. Pînă atunci... În jurul fiecărui scaun sunt aşezate cîte patru mese. În frapiere, acolo unde mai sunt frapiere, paharele pline aburesc. Chelneri stilaţi le scot cu grijă dintre cuburile de gheaţă şi toarnă în sticlele aflate pe mese. Acolo unde mai sunt chelneri. Unde nu, nu sunt. În aceste condiţii, zaibărul de Pietrari e la mare trecere. Se bea direct de la cep. Ca să stingă arsurile provocate de salata şi sarmalele doamnei în roşu. Cîţiva mofturoşi strîmbă din nas. Cam nouăzeci la sută. Ceilalţi exultă. Murăturile domnului Bond zac în poloboc. Doar corbul distinsului domn Emanuel ciuguleşte din ele, obligat de calitatea de gazdă. De corb al gazdei. Zeeceee... Ia uite, suntem aproape de miezul nopţii. Şi n-am apucat să filmez mai nimic. Valsul cu doamna în roşu s-a lăsat cu bătături greu vindecabile. Pentru cei din jur. La o masă rotundă, psihologul făuritor al noului look al spaţiului explică încîntat cum ar putea el, cu fonduri puţine dar cu dăruire totală, să reconfigureze Wikipedia. Sau DEX-ul. Ba chiar întreg Gugălul. Cîţiva agenţi FBI, CIA, MOSAD and so on sunt cu urechile pîlnie. Pentagonul şi-a întărit deja măsurile de securitate în reţeaua informatică. Internetul e în fierbere. Nouăăă... Copleşiţi de emoţia momentului, ecsintescu şi Sean Bond ciocnesc paharele. Ecsintescu ciocneşte cu Ionuţ Caragea. Mai bine zis în Ionuţ Caragea. Sean Bond ciocneşte cu Urtica. Adică singur. Chiar aşa... Ooopt... Din subsol apare Marta Sovianni. Se rătăcise căutîndu-şi identitatea. Îmi spune că sunt un ins profund nefericit. Eu îmi spun că n-are rost s-o contrazic. Ea dispare, după un schimb de amabilităţi cu Emanuel. Care nu ştia de unde s-o ia. Acum, c-a dispărut, nu va şti nici atît. Şaapteee... Rumoare. Apare Nicolae, cu un Galle. Plin ochi cu virgule. Pentru toată lumea. Să stingă flăcările războiului. Opriţi măcelul!... Armata să se retragă în cazărmi! Unde am mai auzit vorbele astea? Îi sugerez să împartă virgulele celor care nu ştiu ce să facă cu ele. Însoţite de manualul de utilizare. Nu cred că a priceput. Şaaseee... Cîteva săgeţi zbîrnîie prin atmosfera încărcată. Apare Josephine. Poartă celebrii ciorapi de plasă. Fumează în draci. Emanuel o trage tandru de urechi. Ea se întreţine cu corbul de pe umărul acestuia, manifestîndu-şi afecţiunea prin cîteva bobîrnace amicale date peste cioc. Mitică Cioacă e cu ochii pe ciorapi. Şi pe fuste. Şi, mai ales, pe sub fuste. Zburdă. Şi-a lăsat baba acasă. Lumea lui!... Popa Sorin îi calcă pe urme. Cică să-l împiedice să cadă în păcat. Iordane... Ciinci... Chelnerii, cîţi au mai rămas, scotocesc înnebuniţi după sticlele de şampanie. Dan Cârlea se face nevăzut. Rămîne în urma lui doar un rîs sardonic. Prietenii ştiu de ce. Editorii scot rezerva personală de apă carbogazoasă. Despre pahare nici măcar Dan Cârlea nu mai ştie nimic. Internetul e prea larg pentru astfel de amănunte. Pierderi insignifiante. Patruuu… Lucrurile se precipită. Elena Toma începe să întrebe, tot mai insistent, dacă pare naivă. I-am mai spus. Îşi ascunde foarte bine starea. Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînţeles. Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea în Germania. Treeii… Privesc roată. Lume cunoscută. De prin ţară, de pe dincolo. Îmi pare rău că n-am apucat să-i fotografiez pe toţi. Am să-i rog să mă ierte. Doiii… Sper să nu cadă, taman acum, tot softul. L-a văzut cineva pe Dan Cârlea? Ochii pe el!... Unuuu… Răsuflu liniştit. S-a terminat. Pot să spun LA MULŢI ANI tuturor! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Dumitre...frumos..."nu că" nu mi-ar plăcea să merg în Germania, dar eu... nu am însoţitor!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 23:48:01               erata Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînţeles. Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea în Germania. (Liviu S. Bordas) Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînţeles. Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea cu nevasta.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-01 23:21:43               Sanda, Adrian, Sabina, vă mulţumesc. LA MULŢI ANI şi vouă.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 23:18:02               dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se (Vasilica) Dragilor, să vă spun o anecdotă. Cluj Napoca, intersecţia străzilor Pata şi Dostoievski. Pe strada Dostoievski, un cadavru. Ofiţerul de serviciu drege procesul verbal: - Una... bucată... cadavru... pe strada... Doston... Donsto... Doncsto... Plutonier! - Ordonaţi! - Ia trageţi voi cadavrul ăsta pe Pata!   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 23:16:18               Vasilica, să nu ucizi o păsărică / cântătoare.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:58:47               "oricum, cuvantul a fost creat prin procedee barbare, eu l-as interzice " de ce? ne vine de la tatari?!? :))   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:50:12               "acum ai mai scos o păsărica!" (radu stefanescu) Credeţi-mă că mi s-a împleticit limba în gură cu acest cuvânt!Fir-ar ea de păsărică!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 22:49:54               oricum, cuvantul a fost creat prin procedee barbare, eu l-as interzice   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:48:25               dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se (Vasilica) corect-corect ar fi: dez-velind-u-i-li-se - prima cratima provine de la "dez+[inv]veli" - pt a ne da seama prin ce procedee a fost "creat" acest cuvant - a doua cratima - pentru a desparti cuvantul de ceea ce urmeaza (adica un talmes balmes) - urmeaza , pe rand, "u" si "i", pt a ne reaminti cateva vocale. - li-se arata bine asa; scris impreuna ar parea pluralul fortzat de la lisa :))   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:30:11               ..aşa este...''graba strică treaba''...am omis una...care era cea mai subliniată de dl. Ştefanescu...(chiar mă felicita pt. greseală!) dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se (Vasilica) nu, eu te felicitam că ai scris corect... acum ai mai scos o păsărica!   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:19:14               ...Un text puternic din toate punctele de vedere. Felicitări! A.A.A pi es: ''sei ciiiz! ţac! Şi bliţul încă pătează vederile.   Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-01-01 22:16:38               Faina scriitura de revelion. Si vorba Vasilichii - "capul lui Bordas" vrem ("vrem" e completarea mea). Sau macar juma' din el. Las' ca ma destept si eu intr-o buna zi...:) La multi ani, Liviule! Cu multe virgule si mese in jurul scaunelor...   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:10:53               LA MULTI ANI!   Postat de catre Sanda Nicucie la data de 2008-01-01 22:01:27 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Vasilica a avut 6 greseli, dar a recunoscut 5. (marian georgescu) ..aşa este..."graba strică treaba"...am omis una...care era cea mai subliniată de dl. Ştefanescu...(chiar mă felicita pt. greseală!) dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se P.S. Multumesc d-le marian georgescu!La multi ani!Vali   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 21:55:44               Emanuel Cristescu, Elena Toma, gina bultoc, Tea Nicolescu, marian georgescu, vă mulţumesc pentru lectură. LA MULŢI ANI!   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 21:44:25               LA MULTI ANI, Liviu!....noul an sa-ti aduca tot ceea ce simti tu ca-ti trebuie....sanatate! Spiritualitate muscatoare iti sta bine! Calvar   Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-01-01 21:36:04               Dacă eşti marian georgescu (şi nu Marian Georgescu), dă-i voie şi lui ecsintescu să-şi stabilească singur felul în care îşi ortografiază numele. Cu e şi cs. ecsintescu, Poartă voal pentru a masca... Formularea ar fi mult prea preţioasă, didacticistă, prea puţin în ton cu stilul general al textului. A aflat că... Şi (a mai aflat) că... Explicaţia de sus rămîne valabilă. Adaug faptul că repetarea acelui "a aflat" ar face textul mai puţin alert. Stăpînul virgulelor e Nicolae. N-am nicio putere... Mai am greşeli. Scriu cu î, nu cu â. Într-o vreme scriam sînt. Mai nou, vorba unui academician mai mucalit, sînt pentru sunt. Aşa că am preluat norma. Şi scriu sunt. Mulţumit? Ai nişte typo în comentariu. Să vedem cîte găseşti. :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 21:31:40               Vasilica a avut 6 greseli, dar a recunoscut 5. Autorul acestei scriei are mai multe. Sa vedem cate recunoaste! 1: Elena Ştefan poartă voal. Ca să mascheze ciocul domnului Emanuel 2: S-a mai liniştit cînd a aflat, de la nişte trecători de pe podul Mogoşoaiei, că drumul de la Craiova la Bucureşti nu trece prin Vrancea. Şi că nu mai are a se teme, 3 Ca virgula de altfel virgula nici Cantemireştii, 4: Sau în IT. Şi că urmează remedieri de substanţ 5: Se bea direct de la cep. Ca să stingă arsurile 6: Copleşiţi de emoţia momentului, ecsintescu şi Sean Bond 7: Îi sugerez să împartă virgulele celor care nu ştiu ce să facă cu ele.   Postat de catre marian georgescu la data de 2008-01-01 20:47:29               erata: numărul 4, greşit scris cifra:)   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-01-01 20:30:21               'La multi, multi ani Liviu!' puzzle si umor - bucatele de retina si culoare 2007...dupa o noapte de 'dezmat' muraturile la indemana...sau 'zeama de varza' in pahar de sampanie... An nou fericit tie si celor dragi! regards, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-01-01 20:28:03               pfff! m-ai pus la cifra 4:) ! nasol! e cifra lui Satan. ma obligi s'aprind o stea, dracii fug de lumină, mai ales a ta. e dată dreaq:) orbeşte, la un moment dat:) LA MULTI ANI, LIVIU! intotdeauna te citesc cu placere, stii bine, nu-i aşa?:)   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-01-01 20:25:18               Text valoros UN text stăpân pe mijloace, dispune de forţă, adică nimic nu pare improvizat sau spus la plezneală. Un text care surprinde esenţele personajelor, umoristic vorbind. Ceea ce reprezintă totul pentru un autor. De regulă autorii se pierd în situaţii nesemnificative, fără miez, în idei prolixe şi se duce astfel spiritul acela brici care nu lipseşte din textul de mai sus. Fie şi dacă citim la întâmplare paragraful ”” Încet-încet, curtea se goleşte şi sala se umple. Rămân pe dinafară, căscând ochii pe la geamuri, câteva clone deconspirate. Care se jură, tremurând în gerul cumplit care se lasă, că le vor deconspira şi pe cele care au apucat să intre. Capra vecinului, boala românului...”” vom constata densitatea de conotaţii şi trimiteri subiacente care relevă sagacitatea unui text, şi îi dau valoare. Parafrazând o glumă mai veche, aş pute spune: ştiţi cum putem selecta paragrafele valoroase din textul lui Liviu? Răspuns corect (deformaţie profesională: aşa scriu eu în grilele pe care le întocmesc pentru studenţi!!!) la întâmplare. Cârcotaşii vor spune: Liviu are imunitate europeică. Eu voi contrareplica. Liviu are valoare. Cum are şi cârcotaşul şef, prietenul nostru, chiar aşa, prietenul nostru, Corneliu Traian Atanasiu, căruia pe această cale îi transmit la mulţi ani. Eu ştiu că distinsul CTA are multă dreptate. Însă rugămintea mea este să-mi mai acorde ceva timp şi dacă voi fi sănătos multe din observaţiile lui, corecte, cu privire la site, se vor rezolva. Dar ce să fac şi eu? Am sarcini profesionale, am câştigat câteva proiecte de cercetare cărora, cu mare plăcere, le acord mult timp, iar de două luni sunt bunic. Numai cei care au acest statut mă vor înţelege. Cinci ore într-o zi nu am făcut nimic, deşi aveam un milion de probleme şi am fost nevoit după aceea să fac o noapte albă ca să rezolv ce nu rezolvasem, numai ca să nu trezesc miracolul acela mic şi extraordinar care dormea în braţele mele…. De regulă nu-mi place să vorbesc despre viaţa mea privată, am şi evitat conştient diversele tipuri de socializări posibile, pentru a-mi putea păstra independenţa axiologică, însă bucuria acestui miracol, m-a excedat…. Vă doresc tuturor la mulţi ani.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-01 20:23:09               Da, ma scuzaţi, am scris textul după ce m-am trezit astăzi pe la ora 11,30 dimineaţa, direct, într-o viteză maximă,(mă tot gândeam la această replică de când a apărut textul pe site,azi- noapte) fiindcă la 13,30 îmi mai veneau o parte din musafiri şi trebuia să pun masa...nu l-am mai verificat, ştiu că am intrat mai târziu pe site, însă nu apăruse, ca să-l citesc şi să pun erată cu ceea ce am greşit(de aceea am spus să mă iertaţi dacă greşesc!). O să le pun chiar acum,(mi-au plecat musafirii, au ramas numai cei din familie) ah, după ce nu m-a iertat dl. Ştefănescu!!! Erată: dacă cumva am greseli= dacă am greşeli maiestos = maiestuos beuf = boeuf sit = site lipise = lipiseră Vă mulţumesc pentru înţelegere!!!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 18:32:20               text verificat mai jos: La mulţi ani Liviu!Se vede că ai avut coşmaruri în seara de revelion!Mă opresc numai la pasajul cu ''Lady in Red''...şi, cu zâmbetul pe buze, care mi l-a provocat textul tău,vreau să-ţi dau un fel de replică, să-l scriu cât mai repede, fiindcă am musafiri, dacă cumva am greşeli, să mă ierţi şi să nu mă critici taman de ziua mea!Iată cum văd eu: ... ''călca maiestos ca o adevărată Victorie Lipan, sau ca o Sofie Vicoveanca,încălţată cu opincile sale confecţionate din piele de şarpe(aduse tocmai din Africa,- Nigeria-)cu spatele drept,mândră, demnă, ducând cu ea o straiţă din piele de căprioară(un fel de geantă diplomat) cu merinde(salata beuf,sarmale,cârnaţi, cozonaci)toate făcute în casă, pentru ''boierul'' sit-ului(Bordaş?!?), care a organizat revelionul...De cum a intrat, a început să arunce zâmbete în stânga şi dreapta, iar bărbaţii aruncau cu orhidee albe şi mov în calea ei aduse tocmai din Thailanda iar trena frumoasei sale rochii roşii, mătura în urma ei tot ce găsea;orhideele parcă se lipise de rochie...Toată mulţimea a rămas cu gura căscată;la unii căzându-le placa dentară şi plombele din gură(puse de curând de valoroşii noştri stomatologi). Manuşile ei roşii, treisferturi, de la Paris, încheiau ultimul accesoriu...Oare de ce se uitau la straiţa ei? Nu mai văzuseră o ''scriitoare -gospodină?''Oare,în ziua de astăzi este o ruşine? ''Ce vă uitaţi aşa la mine,?'' işi zise în gând Doamna în roşu...ştiu că mai era o scriitoare care îşi ''fabrica'' nuvelele şi personajele la bucătărie, când gătea! Boierul era imbrăcat elegant, cu papion, aşezat într-un jilţ comod, cu pipa in colţul gurii,fumând; tutunul răspândind un miros de mahorcă, acoperind mireasma parfumului Magie noire,pe care îl lăsa în urma Doamna în roşu...Boierul îi face semn să se apropie,îi ia paporniţa,fără să-i mulţumească,o întreabă dacă i-a pregătit vreun catren... Doamna în roşu,caută în mănuşa din mâna stangă...nu-i, caută în mănuşa din mâna dreapta... nu-i, doar ştia că l-a luat cu ea când a plecat...Boierul se înfurie şi îi ordonă majordomului Ştefănescu să o scoată afară, oprindu-i straiţa cu merinde...Toţi răman cu gura căscată, la unii dezvelindu-li-se (felicitari) gingiile goale, fără plăci şi plombe(căzute anterior)...Au crezut că este o glumă, însă boierul scoate biciul, trosneşte din el ca la pluguşor şi se adreseaza mulţimii:''dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau''! Iar mulţimea,văzând că se îngroaşă gluma,a început să strige:''vrem carne''şi ''capul lui Bordaş''!Doamna în roşu scoate batista să îşi şteargă lacrimile care-i curgeau şiroaie, involuntar,de milă, la gândul că mulţimea îl sacrifică pe boier... A plecat lăsând în urmă dâra parfumului său...'' P.S.Vă doresc la toţi un an cu multă întelegere,(fără războaie, ca în ultimile zile ale anului 2007!) bucurii, fericire! Cu drag, Vali a se citi mâine, pe burta goală   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 17:12:27               Vasilică in red şi opincuţe, maiestoasă (sic) apariţie, cu acelaşi zîmbet în ochi, care (iar sic) mi l-a provocat comentariul tău, îţi spun că ai oareşce greşeli. Multe chiar. Pentru care sunt gata, de ziua ta, să te iert. De mîine însă... LA MULŢI ANI şi ţie. Nu sunt sigur de atitudinea "majordomului". S-ar putea să nu fie în toane la fel de bune ca mine. Las replica la latitudinea lui.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 16:54:18               Tuturor şi fiecăruia în parte, numai bucurii. LA MULŢI ANI!   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 16:18:13               N-am înţeles de ce virgula (sau lipsa ei) a devenit simbolul agramati-calităţii. De obicei rolul ăsta ingrat îi revenea cratimei. Propun pentru anul 2008 un top, finalizat cu un măr pe care să scrie 'Celei mai agramate'. Femininul nu sugerează sexul (numai la asta vă gândiţi!), e vorba de cea mai agramată 'persoană' de pe site. Ba chiar cred că bărbaţii au mai multe şanse, ei pot să îşi bage ... în ea de gramatică. Liviu şi voi ceilalţi, vă las, mai am pe undeva o sticlă. Vreau (vorba Inei Cîrlan) să beau un pahar în sănătatea voastră, de şampanie.   Postat de catre Dan Norea la data de 2008-01-01 15:28:07               La mulţi ani Liviu!Se vede că ai avut coşmaruri în seara de revelion!Mă opresc numai la pasajul cu "Lady in Red"...şi, cu zâmbetul pe buze, care mi l-a provocat textul tău,vreau să-ţi dau un fel de replică, să-l scriu cât mai repede, fiindcă am musafiri, dacă cumva am greşeli, să mă ierţi şi să nu mă critici taman de ziua mea!Iată cum văd eu: ... "călca maiestos ca o adevărată Victorie Lipan, sau ca o Sofie Vicoveanca,încălţată cu opincile sale confecţionate din piele de şarpe(aduse tocmai din Africa,- Nigeria-)cu spatele drept,mândră, demnă, ducând cu ea o straiţă din piele de căprioară(un fel de geantă diplomat) cu merinde(salata beuf,sarmale,cârnaţi, cozonaci)toate făcute în casă, pentru "boierul" sit-ului(Bordaş?!?), care a organizat revelionul...De cum a intrat, a început să arunce zâmbete în stânga şi dreapta, iar bărbaţii aruncau cu orhidee albe şi mov în calea ei aduse tocmai din Thailanda iar trena frumoasei sale rochii roşii, mătura în urma ei tot ce găsea;orhideele parcă se lipise de rochie...Toată mulţimea a rămas cu gura căscată;la unii căzându-le placa dentară şi plombele din gură(puse de curând de valoroşii noştri stomatologi). Manuşile ei roşii, treisferturi, de la Paris, încheiau ultimul accesoriu...Oare de ce se uitau la straiţa ei? Nu mai văzuseră o "scriitoare -gospodină?"Oare,în ziua de astăzi este o ruşine? "Ce vă uitaţi aşa la mine,?" işi zise în gând Doamna în roşu...ştiu că mai era o scriitoare care îşi "fabrica"nuvelele şi personajele la bucătărie, când gătea! Boierul era imbrăcat elegant, cu papion, aşezat într-un jilţ comod, cu pipa in colţul gurii,fumând; tutunul răspândind un miros de mahorcă, acoperind mireasma parfumului Magie noire,pe care îl lăsa în urma Doamna în roşu...Boierul îi face semn să se apropie,îi ia paporniţa,fără să-i mulţumească,o întreabă dacă i-a pregătit vreun catren... Doamna în roşu,caută în mănuşa din mâna stangă...nu-i, caută în mănuşa din mâna dreapta... nu-i, doar ştia că l-a luat cu ea când a plecat...Boierul se înfurie şi îi ordonă majordomului Ştefănescu să o scoată afară, oprindu-i straiţa cu merinde...Toţi răman cu gura căscată, la unii dezvelindu-li-se gingiile goale, fără plăci şi plombe(căzute anterior)...Au crezut că este o glumă, însă boierul scoate biciul, trosneşte din el ca la pluguşor şi se adreseaza mulţimii:"dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau"! Iar mulţimea,văzând că se îngroaşă gluma,a început să strige:"vrem carne"şi "capul lui Bordaş"!Doamna în roşu scoate batista să îşi şteargă lacrimile care-i curgeau şiroaie, involuntar,de milă, la gândul că mulţimea îl sacrifică pe boier... A plecat lăsând în urmă dâra parfumului său..." P.S.Vă doresc la toţi un an cu multă întelegere,(fără războaie, ca în ultimile zile ale anului 2007!) bucurii, fericire! Cu drag, Vali   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 12:51:59               Liviu, am, (numarat), citit, invers, cu, tine, intr-adevar, ai, avut, ritm, umor, se, putea, si, mai, bine, poate, altadata, iti, urez, si, eu, la, multi, ani, si, tuturor, care, mi-au, urat, si, mie, si, nu le-am, raspuns, n,i,c,o,l,a,e,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,   Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-01-01 10:55:41               Pai da, ce va pasa? Rasuflati usurat! Nu ca noi, astia de peste ocean care venim mai tarziu ca voi in Anul Nou! Pai noi, astia aciuiati pe langa Polul Nord mai avem vreo cinci ore bune de "fotografiat" :)))) La Multi Ani, excelent text, felicitari!!! Veronica   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-01-01 02:28:21               Domnule Liviu S. Bordas, peste 3-4 zile, activitatile profesionale nu imi vor mai permite sa vin asa des pe acest site. Trebuia sa las un semn de apreciere, sa aflati ca v-am savurat scrierile, care, alaturi de alte creatii valoroase(si nu numai!), zic eu, m-au invatat cate ceva. LA MULTI ANI ! Cu deosebit respect, Cristi.   Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-01-01 02:13:09	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23957 Comentarii: 120078 Useri: 1426
ADMINISTRARE